Război de tip mafiot în justiție

Prezentul continuu

Degeaba procurorul general, Corneliu Gurin, a bătut la poarta Consiliului Suprem al Magistraturii. A fost tratat cu refuz.

De ce își aprind paie în cap?

Cum la noi lumea și așa o ține una și bună, și nu fără temei, că justiția este coruptă de sus până jos, situația creată nu face decât să pună jăratic pe foc. De ce Consiliul Suprem al Magistraturii își aprinde paie în cap?

Explicația cea mai la îndemână ar fi că magistrații sunt răi, iar procurorii, din contra, buni. Că cei dintâi se opun tentativelor celor din urmă de a face curățenie în domeniul justiției.

Însă, nu tot ce pare evident și simplu ca bună ziua este și adevărat. Cred că lucrurile sunt ceva mai complicate.

Procurorul general, precum se știe, a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii ridicarea imunității a trei judecători de la Curtea de Apel pentru a începe urmărirea lor penală. N-a fost să fie. CSM n-a dat curs niciuneia din cele trei cereri. Iar acest fapt mi se pare simptomatic.

Șuieră în biserică

A respinge de-a valma toate propunerile procurorului general nu-i chiar un lucru obișnuit. E ca și cum ai șuiera în biserică.

Acest incident poate să însemne două lucruri. Ori cererile lui Gurin au fost toate supte din deget și nu sunt probatorii. Ori Consiliul Suprem al Magistraturii nu dorește să coopereze în lupta împotriva corupției.

Subsemnatul înclină spre cea de-a doua ipoteză. Este greu de crezut că procurorul general s-a apucat de fabricat dosare unor judecători nevinovați și încă are tupeul să facă CSM complice.

Dacă magistrații ostentativ le întorc spatele procurorilor, înseamnă că principalele instituții judiciare din Republica Moldova s-au transformat într-un fel de găști care pun interesul corporativ mai presus decât cel național.

Pe deasupra, ele par măcinate de un sentiment reciproc de neîncredere, cu toate consecințele de rigoare ce decurg de aici.

Altfel spus, Consiliul Suprem al Magistraturii se opune cu înverșunare urmăririi penale a judecătorilor nu pentru că ar crede că aceștia ar fi fără de prihană, ci pentru că știe că procurorii nu sunt mai breji. CSM așteaptă mai întâi instituția lui Gurin să ofere un exemplu de curățenie în propria casă și numai după aceasta să se apuce a mătura prin curtea vecinilor.

Așa fiind, judecătorii refuză să le aranjeze ploile procurorilor și le declară război, care, în esența lui, nu poate fi altul decât unul de tip mafiot. Asistăm, de fapt, la acțiuni de sabotaj juridic și instituțional din partea unor instituții care, în mod normal, ar urma să fie arma dreptății într-un stat.

Acum cred că este mai limpede ca oricând că trebuie adus de peste hotare nu doar procurorul general, ci și președintele Consiliului Suprem al Magistraturii.

Să ne judece străinii.