Enigma stenogramei de la şedinţa secretă de Guvern: cui convine publicarea ei?

Prezentul continuu

Stenograma şedinţei secrete de Guvern din 27 martie 2015 încă face valuri. La o săptămână de la difuzarea ei, lumea încă se întreabă ce l-a făcut pe premierul Filip să publice un document care ar avantaja-o în aparenţă exclusiv pe Maia Sandu.

Elocvenţa miniştrilor discreţi

Oricum ai suci-o, fostul ministru al Educaţiei s-a dovedit a fi singurul membru al Cabinetului care a adoptat o poziţie drastică, taxând situaţia creată în sistemul bancar ca fiind „o porcărie”. Deşi în cele din urmă a votat acordarea de garanții suplimentare, de peste 5 miliarde de lei, celor trei bănci falimentate de Ilan Șor, ea l-a admonestat fără menajamente pe guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, reproşându-i că nu a luat toate măsurile ce se impuneau ca lucrurile să nu degenereze periculos.

Ceilalţi miniştri de bună seamă au fost mai discreţi şi mai temperaţi decât Maia Sandu. În ciuda acestui fapt, până şi cele mai concise alocuţiuni ale acestora nu sunt de neglijat, întrucât dezvăluie un adevăr terifiant.

Să luăm intervenţiile ex-ministrului Finanţelor, Anatol Arapu, care a susţinut cu fermitate solicitarea guvernatorului BNM privind acordarea unui împrumut de urgenţă Băncii de Economii. Afirmaţiile sale sunt elocvente. Ele arată că Executivul ştia cine şi ce se ascunde îndărătul jafului din bănci.

Se va face mare nare gălăgie, spunea Arapu, însă „mai mult de jumătate din ţipete sunt plătite pentru a ne destabiliza”. Ca apoi să adauge că, dacă anumite forţe străine ar fi reuşit să-şi atingă toate planurile urmărite, „noi nu mai sărbătoream semnătura Acordului de Asociere” şi ridicarea vizelor de călătorie în UE.

O urzeală rusească şi o complicitate moldovenească

Curios, nu? Cel mai tranşant a fost însă directorul CNA Viorele Chetraru. Spunând pe şleau că la mijloc este o infracţiune, el a comparat jaful din cele trei bănci din Chişinău cu situaţia băncii Bancorex din România care fusese devalizată deliberat în urma unor uneltiri ale elementelor din fosta Securitate ceauşistă. Se face aluzie astfel la implicarea unor servicii secrete şi în cazul Băncii de Economii, numai că de data această din Rusia.

Declaraţiile directorului CNA pun degetul pe rană. Ele confirmă două lucruri.

Mai întâi, stenograma probează ipoteza noastră lansată încă la începutul lui 2015 că furtul miliardului este o diversiune a Rusiei, menită să rupă echilibrul social în Republica Moldova şi să o arunce în haos. Cu alte cuvinte, jaful, înainte de a fi o hoţie de proporţii, a fost o urzeală politică străină.

Mai apoi, afirmaţiile lui Chetraru, potrivit căruia de cel puţin patru ani se fură din bănci ca în codru, demonstrează complicitatea unor importanţi factori politici care ori au acoperit frauda, ori au fost implicaţi în tâlhărie. Altfel spus, „forţele” din afară, despre care vorbeau în şedinţa secretă membrii Guvernului, au profitat de cupiditatea unor demnitari şi bancheri de la Chişinău, dar şi de suspecta lipsă de intervenţie a Procuraturi Generale şi CNA, devastând sistemul bancar cu mâinile lor.

Trage cenuşa pe turta sa

Una peste alta, stenograma arată că miniştrii au acţionat în condiţii de forţă majoră, fiind puşi în situaţia să aleagă răul cel mai mic, deoarece neacordarea creditului solicitat de Drăguţani s-ar fi soldat mai mult decât cu o lovitură grea aplicată sistemului financiar-bancar. S-ar fi produs o degringoladă naţională de proporţii inimaginabile.

Dezvăluind faptul că este vorba de un atac rusesc asupra Republicii Moldova, asistat de cercuri politice şi de afaceri din interiorul statului, stenograma dovedeşte că membrii Guvernului au acţionat ca nişte salvamari, poate uneori lenţi şi stângaci, nu ca nişte iresponsabili inconştienţi, după cum li se impută. Din acest punct de vedere, publicarea discuţiilor de la şedinţa secretă de Guvern convine nu doar Maiei Sandu, ci şi lui Pavel Filip, chiar dacă fiecare dintre ei, din motive electorale, trage astăzi cenuşa pe turta sa.

Pe de altă parte, patrimoniul naţional, jefuit şi compromis, aşteaptă să fie răzbunat. Din acest punct de vedere, înclin să-i dau dreptate lui Viorel Chetraru, directorul CNA, care a făcut un pronostic demn de reţinut.

Toți acei care sunt vinovați vor fi trași la răspundere, zicea el în şedinţa de Guvern de la 27 martie 2015. Nu o vom face noi, o vor face alții, dar ordine va fi”, precizând că, în asemenea cazuri, nu există termene de prescripție.