Dermatita atopică nu afectează doar pielea: boala perturbă somnul, școala și viața de zi cu zi

Dermatita atopică nu înseamnă doar leziuni cutanate, uscăciune și mâncărime intensă. Afecțiunea poate afecta somnul, capacitatea de concentrare, activitatea școlară și profesională, relațiile sociale, starea emoțională și, uneori, viața întregii familii.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, marcată anual la 14 septembrie, Societatea Română de Dermatologie (SRD) se alătură campaniei internaționale din 2026, desfășurată sub mesajul ”Break the Invisible Burden”. Organizația readuce astfel în atenția publică dimensiunea adesea nevăzută a acestei afecțiuni inflamatorii cronice.

În acest context, Societatea Română de Dermatologie atrage atenția asupra necesității unui diagnostic corect, a unui tratament individualizat, a monitorizării pe termen lung și a accesului echitabil la îngrijire. La nivel mondial, potrivit datelor epidemiologice publicate în 2025, 204 milioane de persoane trăiesc în prezent cu dermatită atopică.

Dermatita atopică are o evoluție recurentă, cu perioade de ameliorare urmate de episoade de exacerbare. Pruritul întreține adesea cercul «mâncărime–scărpinat», intensifică inflamația și fragmentează somnul. Oboseala acumulată poate reduce atenția, randamentul și participarea la activitățile cotidiene.

În cazul copiilor și adolescenților, impactul bolii se poate răsfrânge asupra vieții școlare și asupra dezvoltării emoționale. La adulți, dermatita atopică poate influența activitatea profesională și relațiile sociale. Pentru părinți și aparținători, boala poate însemna nopți nedormite, îngrijire continuă, costuri suplimentare și decizii repetate privind tratamentul.

În același timp, stresul poate accentua simptomele, iar simptomele persistente pot amplifica stresul, anxietatea, sentimentul de stigmatizare sau tendința de retragere socială. Din acest motiv, evaluarea severității nu trebuie să se limiteze la suprafața de piele afectată. Sunt importante intensitatea pruritului, calitatea somnului, frecvența puseelor, răspunsul la tratament și modul în care boala schimbă viața persoanei.

” În dermatita atopică, ceea ce se vede pe piele este doar o parte a bolii. Pentru mulți pacienți, povara reală înseamnă nopți fragmentate, dificultăți la școală sau la serviciu, anxietate, retragere socială și efortul permanent de a ține simptomele sub control. Avem datoria să privim pacientul în întregul său și să construim, împreună cu el, un parcurs de îngrijire coerent, accesibil și adaptat nevoilor sale” a declarat Conf. Univ. Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie.

Progresele din ultimii ani au schimbat semnificativ posibilitățile de tratament, mai ales în formele moderate și severe. Îngrijirea modernă începe cu refacerea barierei cutanate și folosirea corectă a emolientelor și a tratamentelor topice. În funcție de severitatea bolii și de profilul pacientului, pot fi adăugate fototerapia, terapiile sistemice convenționale, tratamentele biologice sau inhibitorii JAK.

Ghidul european EuroGuiDerm, actualizat parțial în 2025, subliniază necesitatea alegerii unei terapii individualizate. Decizia trebuie să țină cont de eficacitate, siguranță, comorbidități, vârsta pacientului, preferințele acestuia și monitorizarea adecvată. Nicio soluție nu este potrivită pentru toți pacienții.

Continuitatea relației cu medicul dermatolog, educația privind îngrijirea zilnică a pielii și decizia terapeutică împărtășită sunt esențiale pentru obținerea unui control pe termen lung. În formele complexe, colaborarea cu pediatrul, alergologul, medicul de familie, psihologul sau cu alți specialiști poate răspunde mai bine nevoilor reale ale pacientului.

Prof. Univ. Dr. Maria Magdalena Constantin, de la Spitalul Clinic Colentina din București, a precizat că astăzi există opțiuni terapeutice mai precise și șanse reale de control al bolii, inclusiv în situații care, în urmă cu câțiva ani, erau dificil de gestionat. ”Progresul științific își atinge însă sensul deplin numai atunci când este însoțit de diagnostic la timp, informare corectă, acces echitabil și monitorizare responsabilă. Tratamentul trebuie ales pentru omul din fața noastră, nu doar pentru o manifestare clinică”, a spus prof. dr. Maria Magdalena Constantin.

Recunoașterea impactului bolilor de piele avansează și la nivel internațional. În mai 2025, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Rezoluția WHA78.15, prin care afecțiunile cutanate au fost recunoscute drept o prioritate globală de sănătate publică.

În 2026, proiectul Planului global de acțiune pentru bolile de piele 2026–2035 se află în proces de revizuire la nivelul statelor membre ale Organizației Mondiale a Sănătății. Documentul propune direcții precum integrarea serviciilor, consolidarea forței de muncă, reducerea stigmatizării și a inechităților, includerea sănătății mintale, îmbunătățirea datelor și susținerea cercetării.

Pentru România, această perspectivă înseamnă o responsabilitate comună: informare medicală verificată, trasee clare de diagnostic și monitorizare, continuitatea îngrijirii și acces la opțiunile terapeutice potrivite severității bolii. Dermatita atopică nu trebuie minimalizată și nu trebuie tratată prin automedicație sau prin soluții fără fundament științific.

Mesajul SRD pentru pacienți și familiile acestora este să solicite evaluarea unui medic dermatolog atunci când pruritul, leziunile sau tulburările de somn persistă, se agravează ori afectează activitățile de zi cu zi. Planul de îngrijire trebuie urmat cu atenție, iar discuția despre eficacitate, reacții adverse, dificultăți de aplicare și obiective personale trebuie purtată deschis. Toate aceste aspecte pot influența alegerea tratamentului.

Nu întrerupeți și nu modificați tratamentul fără recomandare medicală. Evitați sursele neverificate care promit vindecări rapide, avertizează Societatea Română de Dermatologie.