PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,9% în trimestrul II și cu 0,6% în primul semestru din 2026

Biroul Național de Statistică informează că, potrivit estimărilor preliminare, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut, în termeni reali, cu 0,9% în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025. În semestrul I 2026, PIB-ul s-a majorat cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Evoluția trimestrială a PIB în perioada 2024-2026, calculată atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată sezonier, este prezentată în Tabelul 1.

Figura 1. Dinamica trimestrială a PIB în anii 2022-2026, în miliarde de lei și în procente față de perioada corespunzătoare a anului precedent.

PIB în trimestrul II 2026, serie brută

PIB pe categorii de resurse

În trimestrul II 2026, valoarea adăugată brută (VAB) totală pe economie, care a avut o pondere de 85% la formarea PIB, a crescut în termeni reali cu 0,1% față de trimestrul II 2025. Această evoluție a contribuit la majorarea PIB cu 0,1%, potrivit datelor din Tabelul A1 al anexei.

Creșterea PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025 a fost susținută în special de evoluțiile pozitive înregistrate în mai multe activități economice.

Industria prelucrătoare a contribuit la majorarea PIB cu 0,5%. Activitatea a avut o pondere de 8,3% la formarea PIB, iar VAB a crescut cu 6,7%.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție de 0,4% la creșterea PIB. Aceste activități au reprezentat 4,3% din PIB, iar VAB s-a majorat cu 9,4%.

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au contribuit cu 0,3% la creșterea PIB. Activitățile au avut o pondere de 1,3% la formarea PIB, iar VAB a crescut cu 20,9%.

Activitățile financiare și de asigurări au susținut majorarea PIB cu 0,2%. Acestea au reprezentat 3,1% din PIB, iar VAB a crescut cu 5,8%.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au contribuit cu 0,1% la creșterea PIB. Activitățile au avut o pondere de 14,8% la formarea PIB, iar VAB s-a majorat cu 0,6%.

În același timp, unele activități au avut un impact negativ asupra evoluției PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025.

Activitățile de informații și comunicații au generat o diminuare a PIB cu 0,6%. Acestea au avut o pondere de 6,8% în PIB, iar VAB s-a redus cu 7,9%.

Construcțiile au diminuat PIB cu 0,5%. Activitatea a reprezentat 5,6% din PIB, iar VAB a scăzut cu 7,5%.

Învățământul a avut o contribuție negativă de 0,4%, în condițiile în care a reprezentat 7,3% din PIB, iar VAB s-a redus cu 5,3%.

Transportul și depozitarea au influențat negativ PIB cu 0,1%. Aceste activități au avut o pondere de 5,1% la formarea PIB, iar VAB a scăzut cu 2,0%.

Alte activități de servicii au contribuit negativ cu 0,1%. Acestea au reprezentat 1,2% din PIB, iar VAB s-a diminuat cu 10,6%.

Impozitele nete pe produs, cu o contribuție de 15,0% la formarea PIB, au susținut creșterea PIB cu 0,8%. Volumul acestora s-a majorat cu 6,0%.

Figura 2. Contribuția componentelor pe resurse la formarea PIB și indicii de volum ai VAB pe activități în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025.

Gradul de influență a evoluției valorii adăugate brute pe activități economice asupra modificării PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025 este prezentat în Figura 3.

Figura 3. Gradul de influență a VAB pe genuri de activitate asupra evoluției PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025, exprimat în procente.

PIB pe categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizărilor, contribuții pozitive la evoluția PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025 au fost înregistrate în principal de exportul total de bunuri și servicii, consumul final al gospodăriilor populației, formarea brută de capital fix și consumul final al administrației publice.

Exportul total de bunuri și servicii a contribuit la creșterea PIB cu 4,1%. Volumul exporturilor s-a majorat cu 13,6%.

Consumul final al gospodăriilor populației a susținut creșterea PIB cu 1,0%. Acesta a avut o contribuție de 81,4% la formarea PIB, iar volumul consumului a crescut cu 1,2%.

Formarea brută de capital fix a contribuit la majorarea PIB cu 0,8%. Aceasta a reprezentat 23,2% din PIB, iar volumul s-a majorat cu 3,2%.

Consumul final al administrației publice a avut o contribuție de 0,3% la creșterea PIB. Acesta a reprezentat 21,5% din PIB, iar volumul a crescut cu 1,8%.

Impactul negativ asupra evoluției PIB a fost determinat în principal de creșterea volumului importurilor de bunuri și servicii cu 4,7%. Această evoluție a atenuat creșterea PIB cu 2,9%.

Figura 4. Contribuția componentelor pe utilizări la formarea PIB și indicii de volum în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025.

Gradul de influență a evoluției componentelor pe utilizări asupra modificării PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul II 2025 este prezentat în Figura 5.

Figura 5. Gradul de influență a componentelor pe utilizări asupra evoluției PIB.

Figura 6 prezintă evoluția trimestrială a PIB în perioada 2015-2026, exprimată în prețurile medii ale anului 2015.

Figura 6. Dinamica trimestrială a PIB în perioada 2015-2026, exprimată în prețurile anului 2015, miliarde de lei.

PIB în semestrul I 2026, serie brută

În semestrul I 2026, potrivit datelor preliminare, PIB-ul a constituit 165,8 miliarde de lei, calculat la prețurile curente de piață. În termeni reali, acesta a crescut cu 0,6% față de perioada corespunzătoare a anului 2025, conform Tabelului 2 și Tabelului A4 din anexă.

În primele șase luni ale anului 2026, valoarea adăugată brută totală pe economie, cu o pondere de 84,9% la formarea PIB, a rămas, în termeni reali, la nivelul înregistrat în semestrul I 2025.

Impozitele nete pe produs, care au avut o pondere de 15,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea acestuia cu 0,6%. Volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 4,4%.

Creșterea PIB în perioada de referință a fost determinată în special de următoarele activități economice:

Industria prelucrătoare a contribuit cu 0,5% la creșterea PIB. Aceasta a avut o pondere de 8,1% la formarea PIB, iar VAB s-a majorat cu 6,4%.

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au contribuit cu 0,3% la creșterea PIB. Activitățile au reprezentat 2,1% din PIB, iar VAB a crescut cu 16,2%.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție de 0,3% la majorarea PIB. Aceste activități au reprezentat 3,3% din PIB, iar VAB s-a majorat cu 7,9%.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au contribuit cu 0,2% la creșterea PIB. Activitățile au avut o pondere de 14,8% la formarea PIB, iar VAB s-a majorat cu 1,6%.

Influențe negative mai accentuate asupra evoluției PIB au avut mai multe activități.

Activitățile de informații și comunicații au contribuit negativ cu 0,6%. Acestea au reprezentat 7,3% din PIB, iar VAB s-a redus cu 8,0%.

Construcțiile au diminuat PIB cu 0,5%. Activitatea a avut o pondere de 4,9% la formarea PIB, iar VAB a scăzut cu 9,7%.

Tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,4%. Acestea au reprezentat 8,7% din PIB, iar VAB s-a redus cu 4,2%.

Învățământul a contribuit negativ cu 0,2%. Activitatea a avut o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar VAB s-a diminuat cu 2,7%.

Figura 7. Contribuția componentelor pe resurse la formarea PIB și indicii de volum în ianuarie-iunie 2026 față de ianuarie-iunie 2025.

Prezentarea grafică a gradului de influență a evoluției valorii adăugate brute pe activități economice asupra modificării PIB în ianuarie-iunie 2026 față de perioada corespunzătoare a anului 2025 este inclusă în Figura 8.

Figura 8. Gradul de influență a VAB pe genuri de activitate asupra evoluției PIB în ianuarie-iunie 2026 față de ianuarie-iunie 2025, exprimat în procente.

Din punctul de vedere al utilizărilor, creșterea PIB în semestrul I 2026 față de semestrul I 2025 a fost determinată în principal de exportul total de bunuri și servicii, consumul final al gospodăriilor populației și consumul final al administrației publice.

Exportul total de bunuri și servicii a contribuit la creșterea PIB cu 3,8%. Volumul exporturilor s-a majorat cu 12,2%.

Consumul final al gospodăriilor populației a contribuit la creșterea PIB cu 1,3%. Acesta a avut o pondere de 85,9% la formarea PIB, iar volumul consumului a crescut cu 1,5%.

Consumul final al administrației publice a susținut creșterea PIB cu 0,3%. Acesta a reprezentat 20,9% din PIB, iar volumul s-a majorat cu 1,4%.

În același timp, mai multe componente au avut un impact negativ asupra evoluției PIB.

Volumul importului total de bunuri și servicii a crescut cu 3,1%, ceea ce a generat o diminuare a PIB cu 2,0%.

Formarea brută de capital fix a contribuit la descreșterea PIB cu 0,3%. Aceasta a avut o pondere de 21,5% la formarea PIB, iar volumul s-a redus cu 1,4%.

Consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației a contribuit negativ cu 0,3%. Acesta a reprezentat 1,3% din PIB, iar volumul s-a redus cu 18,2%.

Figura 9. Contribuția componentelor pe utilizări la formarea PIB și indicii de volum.

Gradul de influență a evoluției componentelor pe utilizări asupra modificării PIB în ianuarie-iunie 2026 față de perioada corespunzătoare a anului 2025 este prezentat în Figura 10.

Figura 10. Gradul de influență a componentelor pe utilizări asupra evoluției PIB.

Informații suplimentare privind PIB în trimestrul II 2026 și în semestrul I 2026 sunt prezentate în tabelele din anexă.

Comparații internaționale privind evoluția PIB în trimestrul II 2026

Datele preliminare disponibile privind evoluția PIB în trimestrul II 2026 în unele țări din regiune sunt prezentate în Figura 11.

Figura 11. Rata de creștere a PIB în unele țări din regiune în trimestrul II 2026 comparativ cu trimestrul II 2025, exprimată în procente.

În Republica Moldova, rata de creștere a PIB în trimestrul II 2026 față de trimestrul corespunzător al anului precedent a fost de 0,9%, calculată ca serie brută. Acest nivel s-a situat sub cel înregistrat în majoritatea țărilor analizate.

În Slovenia, PIB-ul a crescut cu 5,0%, în Muntenegru cu 4,8%, în Macedonia de Nord cu 4,3%, în Polonia cu 3,7%, iar în Bulgaria cu 2,6%.

În Turcia, creșterea a fost de 2,3%, în Estonia de 1,8%, iar în Ungaria de 1,7%. Nivelul mediu în statele Uniunii Europene a fost de 1,5%, în timp ce în Germania indicatorul a constituit 1,0%.

Totodată, rata de creștere în Republica Moldova a fost mai mare decât cea înregistrată în Ucraina, unde PIB-ul s-a majorat cu 0,4%, precum și în Irlanda, unde s-a redus cu 0,4%, și in Romania, unde descreșterea a fost de 1,9%.

Note

Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și ale municipiului Bender.

Datele privind PIB-ul sunt provizorii și pot fi revizuite, în conformitate cu politica de revizuire a conturilor naționale, publicată pe pagina web oficială a Biroului Național de Statistică, pe măsură ce devin disponibile noi surse de date.

Datele anuale pentru anul 2024 sunt prezentate conform datelor revizuite și diseminate în Banca de date.

Seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, ca urmare a modificării numărului de observații disponibile.

Baza de date Eurostat: Gross domestic product, volumes, inclusiv tabelul privind modificarea procentuală față de trimestrul corespunzător al anului precedent, serie neajustată sezonier.

Precizări metodologice și informații relevante

Informațiile statistice pot fi consultate în Banca de date statistice, compartimentul Statistica economică, Conturi naționale, SCN-2008, Produsul Intern Brut.

Conceptele și definițiile aplicabile sunt prezentate în compartimentul Conturi naționale.

Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice pentru anul 2026 este disponibil în secțiunea dedicată.

Datele internaționale pot fi consultate în baza de date Eurostat privind conturile naționale, în baza de date OECD și în baza de date a Comitetului pentru Statistică al CSI (CISSTAT).