Exporturile Moldovei au crescut cu 11,7%, iar importurile cu 7,1% în primele șapte luni din 2026

Comerțul exterior al Republicii Moldova a înregistrat creșteri atât la exporturi, cât și la importuri în luna iulie 2026. Datele preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică arată că, în perioada ianuarie-iulie 2026, exporturile au avansat cu 11,7%, iar importurile – cu 7,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

În luna iulie 2026, față de iunie 2026, exporturile de mărfuri au crescut cu 16,6%, indicele lunar al exporturilor constituind 116,6%. În aceeași perioadă, importurile s-au majorat cu 5,3%, indicele lunar al importurilor fiind de 105,3%.

Comparativ cu luna iulie 2025, exporturile de mărfuri au crescut cu 7,7%, indicele anual al exporturilor ajungând la 107,7%. Importurile au înregistrat o majorare anuală de 10,6%, indicele anual al importurilor constituind 110,6%.

În perioada ianuarie-iulie 2026, exporturile de mărfuri au însumat 1 969,9 milioane EURO, cu 11,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2025. Importurile au totalizat 5 842,2 milioane EURO, fiind cu 7,1% peste nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului precedent.

Schimburile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, formată din cele 27 de state membre, au reprezentat în primele șapte luni ale anului 2026 o pondere de 65,3% din totalul exporturilor și de 54,6% din totalul importurilor.

Deficitul balanței comerciale acumulat în ianuarie-iulie 2026 a fost cu 4,9% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2025.

Exporturile realizate în luna iulie 2026 au însumat 319,4 milioane EURO. Valoarea este cu 16,6% mai mare față de luna iunie 2026 și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025.

Evoluția lunară a exporturilor de mărfuri în anii 2022-2026 este prezentată în Figura 1, exprimată în milioane EURO. Figura 2 ilustrează evoluția lunară a indicilor valorici ai exporturilor de mărfuri în anii 2023-2026, în procente.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1 568,4 milioane EURO în ianuarie-iulie 2026, reprezentând 79,6% din totalul exporturilor. Față de perioada similară din anul 2025, acestea au crescut cu 15,6% și au contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 12,0%.

Reexporturile de mărfuri străine, atât după prelucrare, cât și clasice, s-au cifrat la 401,5 milioane EURO. Acestea au reprezentat 20,4% din totalul exporturilor și au fost cu 1,3% mai mici decât în ianuarie-iulie 2025. Scăderea reexporturilor a diminuat valoarea totală a exporturilor cu 0,3%.

Reexporturile de mărfuri după prelucrare au deținut 14,3% din totalul exporturilor. În această categorie au fost incluse îmbrăcămintea și accesoriile de îmbrăcăminte, încălțămintea și părțile de încălțăminte, firele, cablurile și alte conductoare electrice, transformatoarele electrice, convertizoarele statice, bobinele de reactanță și de inductanță, precum și părțile și accesoriile de autovehicule.

Tot în categoria reexporturilor după prelucrare au intrat tricicletele, trotinetele și jucăriile similare, nucile comune descojite, scaunele și părțile de scaune. Reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale, au avut o pondere de 6,1% din totalul exporturilor.

Printre mărfurile reexportate clasic s-au numărat benzina auto, motorina, uleiul de floarea-soarelui, mașinile automate de prelucrare a datelor, medicamentele, nucile comune descojite, articolele de transport și ambalare din materiale plastice, precum și mașinile și aparatele pentru condiționarea aerului.

Mijloacele de transport rutier au rămas, în ianuarie-iulie 2026, principala modalitate utilizată pentru exportul mărfurilor. Acestea au asigurat 78,2% din totalul exporturilor. Transportul maritim a avut o pondere de 17,3%, cel feroviar – 2,8%, transportul aerian – 0,9%, iar instalațiile fixe de transport – 0,8%.

Structura exporturilor de mărfuri după modul de transport în ianuarie-iulie 2022-2026 este prezentată în Figura 3.

Exporturile destinate statelor Uniunii Europene au totalizat 1 287,3 milioane EURO în primele șapte luni ale anului 2026. Comparativ cu perioada similară din 2025, acestea au crescut cu 10,4% și au reprezentat 65,3% din totalul exporturilor. Ponderea a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mică decât în ianuarie-iulie 2025.

Exporturile destinate țărilor CSI au avut o valoare de 129,1 milioane EURO, în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2025. Acestea au constituit 6,6% din totalul exporturilor, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în ianuarie-iulie 2025.

Structura exporturilor de mărfuri pe grupe de țări în perioada ianuarie-iulie 2022-2026 este prezentată în Figura 4.

România a fost principala piață de destinație a exporturilor moldovenești în ianuarie-iulie 2026, cu o pondere de 28,3% din total. Au urmat Turcia, cu 12,1%, Italia – 10,1%, Cehia – 8,0%, Ucraina – 7,3% și Germania – 5,4%. Împreună, aceste șase țări au absorbit 71,1% din totalul exporturilor.

Structura exporturilor pe principalele țări de destinație a mărfurilor, în perioada ianuarie-iulie 2022-2026, este reflectată în Figura 5.

Analiza evoluției exporturilor pe țări arată că, în ianuarie-iulie 2026, livrările către Turcia au crescut cu 27,3%, cele către Italia – cu 27,7%, iar exporturile către Germania s-au majorat de 1,7 ori. Livrările către România au crescut cu 8,2%, cele către Liban – de 2,2 ori, iar exporturile către Ungaria – de 1,9 ori.

Creșteri au fost înregistrate și în cazul exporturilor către Federația Rusă, care s-au majorat cu 13,0%. Evoluția livrărilor către aceste țări a contribuit la creșterea exporturilor totale cu 11,9%. Majorarea exporturilor către Liban s-a datorat, în principal, livrărilor de porumb și de animale vii din specia bovină.

În același timp, exporturile către Țările de Jos, inclusiv Olanda, s-au redus cu 28,3%. Livrările către Spania au scăzut cu 68,4%, cele către Statele Unite ale Americii – cu 31,7%, către Slovacia – cu 30,0%, către Elveția – cu 24,2%, iar către Georgia – cu 38,3%. Aceste diminuări au temperat creșterea totală a exporturilor cu 2,3%.

În structura exporturilor din ianuarie-iulie 2026, cele mai importante ponderi au revenit semințelor și fructelor oleaginoase – 14,8% din total, mașinilor și aparatelor electrice și părților acestora – 14,4%, cerealelor și preparatelor pe bază de cereale – 11,4%, precum și legumelor și fructelor – 10,9%.

Îmbrăcămintea și accesoriile au deținut 7,8% din totalul exporturilor, băuturile alcoolice și nealcoolice – 5,3%, mobila și părțile acesteia – 3,4%, minereurile metalifere și deșeurile de metale – 3,0%, iar grăsimile și uleiurile vegetale – 2,8%.

Articolele din minerale nemetalice au avut o pondere de 2,6%, petrolul, produsele petroliere și produsele înrudite – 2,3%, iar articolele prelucrate din metal – 1,7% din totalul exporturilor.

Structura exporturilor pe grupe de mărfuri pentru anii 2025-2026 este prezentată în Figura 6.

În comparație cu ianuarie-iulie 2025, exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale s-au majorat de 1,7 ori. Exporturile de semințe și fructe oleaginoase au crescut cu 21,9%, cele de legume și fructe – cu 18,3%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale fixe, brute, rafinate sau fracționate s-au majorat de 2,3 ori.

Exporturile de minereuri metalifere și deșeuri de metale au crescut cu 43,5%, iar cele de articole prelucrate din metal – cu 40,8%. Aceste evoluții au contribuit la majorarea exporturilor totale cu 13,3%.

În același timp, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice s-au diminuat cu 10,2%, cele de energie electrică – cu 41,0%, iar exporturile de produse chimice organice – cu 39,8%. Livrările de mașini și aparate electrice și părți ale acestora au scăzut cu 2,2%, cele de instrumente și aparate profesionale, științifice și de control – cu 26,8%, iar exporturile de vehicule rutiere – cu 18,7%. Aceste reduceri au temperat creșterea totală a exporturilor cu 2,6%.

Importurile de mărfuri realizate în luna iulie 2026 au constituit 856,5 milioane EURO. Valoarea este cu 5,3% mai mare față de luna iunie 2026 și cu 10,6% peste nivelul înregistrat în iulie 2025.

Evoluția lunară a importurilor de mărfuri în anii 2022-2026, exprimată în milioane EURO, este prezentată în Figura 7. Figura 8 redă evoluția lunară a indicilor valorici ai importurilor de mărfuri.

În perioada ianuarie-iulie 2026, importurile au totalizat 5 842,2 milioane EURO, cu 7,1% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului 2025.

Transportul rutier a fost utilizat pentru 77,7% din totalul importurilor de mărfuri. Pe următoarele poziții s-au situat instalațiile fixe de transport, cu 13,5%, transportul maritim – 5,3%, transportul feroviar – 1,5%, transportul aerian – 1,5% și autopropulsia – 0,5%.

Structura importurilor de mărfuri după modul de transport în perioada ianuarie-iulie 2022-2026 este prezentată în Figura 9.

Importurile provenite din țările Uniunii Europene s-au cifrat la 3 189,1 milioane EURO în ianuarie-iulie 2026. Acestea au crescut cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului 2025 și au reprezentat 54,6% din totalul importurilor. Ponderea a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în ianuarie-iulie 2025.

Importurile provenite din țările CSI au avut o valoare de 165,1 milioane EURO, cu 5,8% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului 2025. Acestea au deținut o cotă de 2,8% din totalul importurilor, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de ianuarie-iulie 2025.

Structura importurilor pe grupe de țări în perioada ianuarie-iulie 2022-2026 este reflectată în Figura 10.

România s-a aflat pe primul loc în topul țărilor de origine a importurilor, cu o pondere de 23,2% din total. China a asigurat 14,2% din importuri, Ucraina – 9,2%, Germania – 6,9%, Turcia – 6,5%, iar Italia – 4,9%.

Polonia a avut o pondere de 3,2%, Franța – 2,2%, Cehia – 2,1%, iar Federația Rusă – 2,0%. Împreună, aceste zece țări au reprezentat 74,6% din totalul importurilor.

Structura importurilor pe principalele țări de origine a mărfurilor în perioada ianuarie-iulie 2022-2026 este prezentată în Figura 11.

În perioada analizată, importurile provenite din China au crescut cu 13,0%, cele din România – cu 7,1%, iar importurile din Germania – cu 12,8%. Importurile din Argentina s-au majorat de 9,3 ori, cele din Egipt – de 3,5 ori, iar din Cehia – cu 30,2%.

Importurile din Croația au crescut cu 55,4%, cele din Federația Rusă – cu 24,7%, iar importurile provenite din Bulgaria – cu 26,7%. Creșterea importurilor din aceste țări a contribuit la majorarea totală a importurilor cu 7,4%.

În același timp, importurile provenite din Statele Unite ale Americii s-au redus cu 21,4%, iar cele din Ucraina – cu 2,3%. Importurile din Kazahstan au scăzut cu 82,9%, cele din Turcia – cu 2,7%, din Japonia – cu 14,5%, iar din Suedia – cu 27,5%. Aceste reduceri au atenuat creșterea totală a importurilor cu 1,4%.

În structura importurilor din ianuarie-iulie 2026, gazul și produsele industriale obținute din gaz au deținut cea mai mare pondere, de 9,9% din total. Pe următoarele poziții s-au situat petrolul, produsele petroliere și produsele înrudite – 9,7%, vehiculele rutiere – 7,2%, precum și mașinile și aparatele electrice și părțile acestora – 6,9%.

Energia electrică a reprezentat 3,9% din totalul importurilor, produsele medicinale și farmaceutice – 3,2%, iar mașinile și aparatele industriale cu aplicații generale, împreună cu părțile și piesele detașate ale acestora – 3,2%.

Legumele și fructele au avut o pondere de 3,1%, mașinile și aparatele specializate pentru industrii specifice – 3,0%, aparatele și echipamentele de telecomunicații și cele pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii – 2,8%.

Firele, țesăturile, articolele textile și produsele conexe au reprezentat 2,7% din importuri, iar articolele prelucrate din metal – 2,4%.

Structura importurilor pe grupe de mărfuri în anii 2025-2026 este prezentată în Figura 12.

Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2025, importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite au crescut cu 25,2%, iar cele de gaz și produse industriale obținute din gaz – cu 9,3%. Importurile de semințe și fructe oleaginoase s-au majorat de 2,1 ori.

Importurile de mașini și aparate specializate pentru industrii specifice au crescut cu 19,0%, iar cele de aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii – cu 15,4%.

Importurile de îngrășăminte minerale sau chimice s-au majorat cu 31,0%, cele de mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 4,1%, iar importurile de mașini generatoare de putere și echipamentele lor s-au majorat de 1,7 ori. Aceste categorii au contribuit la creșterea totală a importurilor cu 5,5%.

Pe de altă parte, importurile de fier și oțel s-au diminuat cu 12,7%. Importurile de mașini și aparate industriale cu aplicații generale, inclusiv părți și piese detașate ale acestora, au scăzut cu 3,5%, cele de zahăr și preparate pe bază de zahăr – cu 25,6%, iar importurile de încălțăminte – cu 17,2%. Aceste scăderi au temperat majorarea totală a importurilor cu 0,7%.

Deficitul balanței comerciale înregistrat în luna iulie 2026 a fost de 537,1 milioane EURO. Comparativ cu luna iunie 2026, acesta a fost cu 2,5 milioane EURO, sau 0,5%, mai mic. Față de iulie 2025, deficitul a crescut cu 59,0 milioane EURO, echivalentul unei majorări de 12,4%.

Evoluția lunară a balanței comerciale este prezentată în Figura 13.

Diferența considerabilă dintre exporturi și importuri a determinat acumularea, în ianuarie-iulie 2026, a unui deficit comercial de 3 872,3 milioane EURO. Valoarea este cu 179,3 milioane EURO, sau 4,9%, mai mare decât deficitul înregistrat în perioada similară a anului 2025.

Balanța comercială cu țările Uniunii Europene s-a încheiat în primele șapte luni ale anului 2026 cu un deficit de 1 901,8 milioane EURO. În raport cu perioada similară din 2025, acesta a crescut cu 102,2 milioane EURO, sau 5,7%.

În cazul țărilor CSI, balanța comercială a consemnat un deficit de 36,0 milioane EURO, cu 6,3 milioane EURO, sau 15,0%, mai puțin decât în perioada similară a anului 2025.

Tendințele comerțului internațional cu mărfuri în perioada ianuarie-iulie 2022-2026, exprimate în milioane EURO, sunt prezentate în Figura 14.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 33,7% în ianuarie-iulie 2026. Indicatorul a crescut cu 1,4 puncte procentuale față de perioada corespunzătoare a anului 2025.

În relația comercială cu Uniunea Europeană, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost de 40,4%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de perioada similară a anului 2025.

În comerțul cu țările CSI, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a ajuns la 78,2%, fiind cu 5,3 puncte procentuale mai mare decât în ianuarie-iulie 2025.

Informația nu include operațiunile de export-import ale întreprinderilor și organizațiilor din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender.

Datele pentru ianuarie-iulie 2026 sunt preliminare, în timp ce datele pentru perioadele corespunzătoare din anii precedenți sunt definitive.

Diferențele dintre datele totale și valorile obținute prin însumarea diferitelor structuri utilizate se datorează rotunjirilor.

Informațiile au fost obținute din declarațiile vamale întocmite la punctele vamale ale Republicii Moldova, în momentul intrării sau ieșirii mărfurilor din țară.

Datele privind comerțul internațional cu mărfuri sunt elaborate în conformitate cu Nomenclatorul țărilor și teritoriilor al Uniunii Europene, Geonomenclature, ediția 2024.

În conformitate cu acest nomenclator, datele privind comerțul internațional cu Ucraina nu sunt reflectate în Comunitatea Statelor Independente. Pentru asigurarea comparabilității, datele privind CSI din toate perioadele de referință prezentate în comunicat nu includ Ucraina. Datele pentru această țară sunt reflectate în grupa „Celelalte țări ale lumii”.

Valorile sunt exprimate în prețuri FOB pentru exporturi și în prețuri CIF pentru importuri. Soldul balanței comerciale se calculează ca diferență dintre aceste valori, respectiv FOB și CIF.

Reexporturile de mărfuri străine includ reexporturile clasice de mărfuri și reexporturile de mărfuri după prelucrare.

Reexporturile clasice reprezintă exporturile de mărfuri străine care au fost anterior importate în țară și nu au suferit transformări esențiale. Țara de origine a acestor mărfuri rămâne neschimbată.

Reexporturile de mărfuri după prelucrare se referă la mărfurile străine importate în țară pentru perfecționare activă sau în scopul producerii. În urma acestor proceduri, mărfurile și-au schimbat poziția tarifară, însă țara de origine a rămas neschimbată, deoarece nu au fost îndeplinite criteriile pentru transformarea esențială a mărfii.

Sursa datelor: Serviciul Vamal, pe baza declarațiilor vamale de export și import.

Informații suplimentare pot fi consultate în secțiunile dedicate statisticilor pe domenii, economiei și mediului de afaceri, comerțului exterior, tabelelor Excel și seriilor de timp infraanuale.

Datele sunt disponibile și în Banca de date statistice, la compartimentele Statistica economică, Comerț exterior, Export, import și balanța comercială.

Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice pentru anul 2026 oferă detalii despre publicarea ulterioară a datelor.