Ghimpu greşeşte, preşedintele NU reprezintă puterea executivă

Prezentu continuu

Liderul PL, Mihai Ghimpu, justificând nevoia partajării funcţiei de şef al statului în cadrul negocierilor privind formarea unei noi coaliţii de guvernământ, susţine că acest lucru trebuie făcut, întrucât preşedintele republicii reprezintă puterea executivă. Eroare.

Face o figură aparte

Şeful statului într-o republică parlamentară sau semi-prezidenţială nu este nici şeful Executivului, nici reprezentantul acesteia. El are aceste prerogative doar în republici prezidenţiale. Iată de ce preşedintele SUA, bunăoară, este şeful Executivului, iar omologul său german - nu.

În Republica Moldova, spre deosebire de România sau Franţa, şeful statului nu prezidează nici măcar şedinţele Guvernului. Legea Supremă nu-i permite aşa ceva. La noi, în conformitate cu prevederile constituţionale, şef al Executivului este primul-ministru, acesta având atribuţii similare sau apropiate cu cele ale premierului italian, polonez, ceh sau spaniol.

Potrivit unor experţi în drept constituţional, precum A. Monchablon, C. Manda, I. Deleanu şi alţii, preşedintele Republicii Moldova este un arbitru național, care, exercitând funcţiile de reprezentare, de garant și de mediere, ocupă un loc deosebit în sistemul administraţiei centrale, nu poate fi identificat în totalitate cu niciuna dintre cele trei puteri ale statului şi de aceea nu reprezintă autoritatea executivă.

Este adevărat că unii cercetători privesc puţin altfel lucrurile. Ei consideră că preşedintele republicii ar putea fi încadrat, totuşi, în puterea executivă. Dar tot atât de adevărat e că şi aceşti autori recunosc rolul special pe care îl joacă şeful statului în ierarhia autorităţilor publice. Potrivit lor, acesta face o figură aparte în administraţie, completând natura duală a Executivului.

Aşa fiind, şeful statului nu poate fi băgat în aceeaşi oală cu Executivul propriu-zis. Având un statut distinct, el nu are cum fi „încorporat”, după cum arată cercetătorii români Vasile Sorin Curpăn şi Cosmin-Ştefan Burleanu, în niciuna dintre „puterile” clasice: legislativă, executivă şi judecătorească.

Nu puneţi căruţa înaintea boilor

Faptul că şeful statului este ales de Parlament nu justifică, astfel, aşa cum pretinde dl Ghimpu, partajarea acestei funcţii în cadrul negocierilor privind formarea Guvernului. Mai cu seamă în situaţia în care preşedinte republicii urmează să fie votat abia în anul 2016.

Parlamentul, potrivit articolului 66 al Constituţiei, alege și numeşte mai multe persoane oficiale, încazurile prevăzute de lege, ceea ce nu înseamnă însă că aceste funcţii, dacă ele nu fac parte din Guvern, urmează să fie distribuite cu ocazia formării noii majorităţi parlamentare. Procurorul general, de exemplu, e desemnat de deputaţi, dar nu oricând, ci doar atunci când expiră mandatul acestuia. La fel stau lucrurile şi în cazul magistraţilor.

Sunt de acord că în 2016 există riscul declanşării unei noi crize politice, dacă majoritatea parlamentară nu va reuşi să aleagă preşedintele. Trebuie discutate, bineînţeles, căile de depăşire a acestui impediment. Dar pentru asta urmează să fie formată mai întâi o nouă coaliţie de guvernământ. Orice alta abordare ar însemna să pui căruţa înaintea boilor.