12 state europene cer UE să-și consolideze prezența în Arctica, pe fondul amenințării Rusiei

În total, 12 țări europene cer luni Uniunii Europene (UE) să-și consolideze prezența în Arctica. Regiunea este marcată de tensiuni puternice, generate atât de amenințarea Rusiei, cât și de intențiile de anexare exprimate de Donald Trump în legătură cu Groenlanda.

„Noi cerem UE să joace un rol mai strategic şi proactiv în Arctica europeană”, au scris aceste țări într-o „Declarație comună”, adoptată în urma unui summit desfășurat în nordul Finlandei.

„Securitatea în Arctica trebuie să fie asigurată în mod colectiv”, se arată în documentul semnat de state precum Franța, Danemarca și Suedia, după summitul de la Rovaniemi.

Reuniunea are loc la șapte luni după ce președintele american Donald Trump a amenințat, pentru a treia oară, că va lua cu forța Groenlanda. Teritoriul autonom danez, cu o suprafață uriașă, a provocat o criză majoră între aliații occidentali.

Deși tensiunile dintre europeni și americani s-au mai redus între timp, liderii europeni nu au uitat amenințările. Ei vor să-și pună în comun mijloacele pentru a-și consolida prezența în regiune. Decizia este legată și de conștientizarea faptului că Rusia, aflată de cealaltă parte a lungii frontiere finlandeze, are o atitudine tot mai ostilă.

Țările participante consideră că Moscova reprezintă o „ameninţare importantă şi de durată” la adresa securității europene. În acest context, cooperarea în domeniul apărării și al securității arctice devine o prioritate pentru statele membre ale UE.

Summitul desfășurat la 13 și 14 septembrie, în orașul Rovaniemi, cunoscut drept orașul lui Moș Crăciun, a urmărit „să consolideze abordarea strategică comună a UE faţă de regiunea arctiă”, a anunțat premierul finlandez Petteri Orpo.

La reuniune au participat cancelarul german Friedrich Merz și premierul danez Mette Frederiksen. Rovaniemi este un oraș finlandez din regiunea Laponia, cunoscut în întreaga lume pentru legătura sa cu legenda lui Moș Crăciun.

La summit au fost prezenți și lideri ai unor țări care nu au interese directe în Arctica, printre care președintele României, Nicușor Dan. Participarea acestora a evidențiat faptul că evoluțiile din regiune sunt privite ca o problemă care depășește granițele statelor arctice.

Obiectivul participanților este să arate că „ceea ce se întâmplă aici nu este o afacere regională. Este o problemă europeană”, a subliniat, într-o conferință de presă, președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Nicio hotărâre oficială nu a fost luată în cadrul summitului de la Rovaniemi. Reuniunea a avut însă loc într-un moment important pentru politica europeană față de nordul continentului.

În următoarele săptămâni, Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă Strategie a Arcticii. Documentul va stabili principalele direcții ale Bruxellesului în regiune pentru anii următori și va defini modul în care UE intenționează să răspundă provocărilor de securitate, economice și de mediu.

Statele membre și liderii lor mai pot influența conținutul formei finale a documentului. Discuțiile de la Rovaniemi au oferit astfel un prilej pentru formularea unor priorități comune și pentru consolidarea cooperării europene.

„Trebuie să consolidăm angajamentul UE în această regiune, pentru a completa eforturile NATO”, a declarat Friedrich Merz în cadrul unei conferințe de presă comune cu alți lideri, la Rovaniemi.

Interesul față de Arctica a crescut considerabil după adoptarea, în 2021, a ultimei politici a UE privind această regiune. De atunci, schimbările geopolitice și intensificarea competiției pentru resurse au determinat statele europene să acorde mai multă atenție zonei.

În urma amenințărilor formulate de Donald Trump în ianuarie, asupra cărora liderul american nu a revenit în întregime, NATO a inaugurat o nouă misiune destinată consolidării securității în Arctica. Inițiativa are ca scop îmbunătățirea supravegherii și a capacității de reacție în această zonă strategică.

UE „MAI PREZENTĂ ŞI ANGAJATĂ ÎN GROENLANDA”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat în Groenlanda la începutul lunii septembrie. Ea a anunțat un sprijin financiar în valoare de 200 de milioane de euro pentru acest teritoriu autonom danez.

Cu această ocazie, Ursula von der Leyen a promis că UE va fi „mai prezntă şi angajată în Groenlanda şi în Arctica”. Declarația a venit în contextul eforturilor europene de a-și consolida relațiile cu teritoriul și de a-și spori implicarea în regiunea arctică.

Arctica se află, de asemenea, în centrul preocupărilor legate de mediu. Potrivit unor experți, regiunea se încălzește de aproape patru ori mai rapid decât media mondială, ca urmare a schimbărilor climatice.

Încălzirea accelerată are consecințe grave asupra ecosistemelor și populațiilor locale. Modificarea condițiilor de mediu afectează atât fauna și flora, cât și modul de viață al comunităților care locuiesc în nordul extrem.

Topirea banchizei deschide, în același timp, noi perspective economice și strategice. Pe măsură ce gheața se retrage, accesul la anumite zone devine mai ușor, iar interesul pentru resursele naturale și pentru rutele maritime crește.

Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat prezența în regiune. Aceste puteri urmăresc în special să obțină acces la importantele resurse naturale ale Arcticii și să dezvolte noi rute de transport maritim.

În august, China și Coreea de Sud au trimis nave portcontainere pe Ruta Maritimă de Nord, care traversează apele teritoriale rusești, pentru a-i testa viabilitatea. Această cale devine navigabilă pentru perioade tot mai lungi, pe măsură ce banchiza se topește.

Extinderea perioadei de navigație amplifică atât oportunitățile comerciale, cât și competiția strategică dintre marile puteri. Din acest motiv, țările europene consideră că UE trebuie să fie mai prezentă și mai bine coordonată în Arctica.