De ce, totuşi, a câştigat Ponta în Basarabia?

Prezentul continuu

Mare văicăreală în cel de-al doilea stat românesc. Victoria lui Victor Ponta în Republica Moldova cu un scor apropiat de cel înregistrat la vest de Prut a trezit stupoare în anumite cercuri.

Falsa enigmă a victoriei

Cum a fost posibil să învingă candidatul PSD, în condiţiile în care la europarlamentarele din anul curent social-democraţii au obţinut nu mai mult de 4 la sută? De ce românii basarabeni, care de obicei votează cu dreapta, de data aceasta au optat într-un număr destul de mare pentru stânga?

Aceste întrebări, care au pornit nerăbdătoare chiar din momentul difuzării primelor rezultate ale scrutinului, sunt întemeiate şi cer imperios răspunsuri lămuritoare. Or, teoriile conspiraţioniste ce au început a curge gârlă nu fac decât să încurce şi mai mult iţele.

Se afirmă cum că voturile pentru Ponta ori au fost cumpărate, ori au fost obţinute sub presiune. Cum însă nimeni nu aduce vreo probă mai de Doamne ajută, atare acuzaţii par mai degrabă simple insinuări.

Fără a pretinde că am dezlegat în totalitate mult trâmbiţata enigmă a victoriei lui Ponta în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, voi încerca să demonstrez că acest rezultat a fost previzibil. Chiar poate inevitabil.

PD, Leancă şi gazoductul

În primul rând, trebuie spus că parteneriatul PD-PSD, pe marginea căruia unii comentatori de la Chişinău au făcut băşcălie, n-a fost un act formal. Se pare că democraţii moldoveni şi-au luat unele angajamente faţă de social-democraţii români pe care le-au onorat.

Partidul Democrat nu a făcut, desigur, propagandă electorală în favoarea lui Ponta, deoarece acest lucru ar fi fost inutil. Lupu şi Plahotniuc nu sunt cele mai convingătoare persoane din acest punct de vedere. PD a făcut mai mult decât atât.

Democraţii au pus umărul la mobilizarea electoratului românesc. Mai cu seamă a celui din provincie. Alegătorilor li s-au pus la dispoziţie în ziua votării mijloace de transport.

De altfel, acest lucru a fost pe deplin justificat. Cum sectoare de vot nu au existat în fiecare raion, cetăţenii urmau să facă un drum destul de lung pentru a putea vota. Era musai să fie ajutaţi.

Ca rezultat, datorită sprijinului logistic al PD, la urne a sosit în mod organizat un număr impunător de alegători. Anume această categorie de votanţi a contribuit la înclinarea balanţei în favoarea lui Ponta. Dar nu numai ei.

A contat, orice s-ar spune, şi opinia premierului Iurie Leancă. Electoratul din stânga Prutului, în mare parte pro-băsist, în absenţa preşedintelui român în actuala campanie electorală, părea într-o anumită măsură derutat.

În aceste condiţii, sugestia premierului moldovean de a-l vota pe Ponta a căzut la ţanc. Poziţia lui Leancă, coroborată cu darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi cu darurile generoase, aduse la Chişinău de omologul său de la Bucureşti, s-a convertit în voturi favorabile candidatului PSD.

Necunoscutul candidat al dreptei

Şi în fine, oricât ar părea de paradoxal, Klaus Iohannis a contribuit el însuşi la extinderea bazinului electoral al adversarului său. El n-a vizitat Chişinăul, după cum a promis, şi acest fapt l-a costat.

Pentru că este puţin cunoscut dincoace de Prut, candidatul PNL nu a izbutit să sensibilizeze electoratul basarabean. Cele câteva declaraţii unioniste pe care le-a făcut cu o săptămână înainte de alegeri păleau în faţa vizitelor frecvente efectuate de Ponta la Chişinău.

Miza PNL-ului pe faptul că electoratul din Basarabia este adeptul dreptei chiar prin forţa lucrurilor s-a dovedit a fi greşită. În realitate, pentru alegătorii români din Republica Moldova contează mai puţin culoarea politică a politicienilor de la Bucureşti. Aceştia votează nu atât stânga sau dreapta, cât persoana care se află la putere şi îşi dovedeşte ataşamentul pentru cauza reîntregirii naţionale.

Lumea a uitat că, în alegerile prezidenţiale din 2005, majoritatea covârşitoare a românilor basarabeni au votat pentru prim-ministrul pesedist Adrian Năstase în dauna oponentului său de dreapta Traian Băsescu. Mai mult. Liderii de opinie ai curentului românesc de gândire de la Chişinău (Constantin Tănase, Val Butnaru ş.a.) au îndemnat atunci electoratul să voteze candidatul stângii social-democrate.

Aşa fiind, succesul lui Victor Ponta mi se pare logic. Victoria candidatului PSD se datorează faptului că, fiind şeful Guvernului român, a avut o campanie mai dinamică decât cea a oponentului său.

Poate Klaus Iohannis să întoarcă rezultatul în cel de-al doilea tur? Greu.

Dar trebuie să încerce. Pentru asta ar urma să vină mai întâi la Chişinău.