UE: Ţările care vor avea creştere economică şi cele care se vor împotmoli în datorii

zf.ro

Statele baltice, în frunte cu Letonia, vor conduce în doi ani plutonul creş­terilor economice din UE, urmate îndeaproape de Irlanda, Suedia, starul Europei de Est Polonia şi chiar de Grecia, însă ţările-problemă Spania, Cipru, Slovenia şi Croaţia, pe lângă faptul că vor avea creşteri slabe, vor înregistra cel mai alert avans al datoriilor publice, scrie zf.ro.

Dacă Grecia şi Irlanda, ţări lovite puternic de recesiune şi de criza datoriilor suverane, sunt „minunile” prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene cu creşteri în doi ani cu mult peste media Uniunii Europene, statele baltice Letonia, Lituania şi Estonia îşi vor întări statutul de tigrii economiei europene. Letonia, cu un avans de 4,2%, va rămâne campionul european al creşterilor Produsului Intern Brut.

Germania, cea mai mare economie europeană şi principalul propulsor economic al zonei euro, va alimenta tot mai puternic creşterea, ajutată, dar slab, de coechipierul Franţa, un stat criticat pentru lipsa de competitivitate eco­nomică. De asemenea, Polonia, cea mai puternică economie a Europei de Est şi singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul şi după criza economică şi financiară mondială, va accelera semnificativ.

În partea pesimistă a poveştii, ţări care acum au potenţial de a deveni surse de criză, Spania, Cipru şi Slovenia, vor avansa anemic în cursa economiilor, cu eforturi mai mari din partea Spaniei, îngreunate de povara tot mai mare a datoriilor.

Acestora li se va alătura Croaţia, care a anunţat săptămâna aceasta că ar putea apela la ajutorul FMI întrucât necesarul de finanţare devine anul următor „enorm şi foarte riscant“, în timp ce dobânzile se menţin ridicate.

Aceste state vor înregistra cele mai mari creşteri ale datoriilor, în medie de zece puncte procentuale.

Chiar şi Bulgaria, recunoscută pentru rigoarea bugetară exemplară, îşi va lăsa datoria să crească, însă la un nivel cu mult sub cel indicat ca fiind periculos de UE, de 60% din PIB.