PRECIZĂRI de la Curtea Constituțională vizavi de simbolurile agresiunii Rusiei: „Pentru a sancționa o persoană, trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară”

Curtea Constituțională a R. Moldova (CCM) respinge criticile care îi sunt aduse în legătură cu Hotărârea aprobată marți, referitoare la simbolurile utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității – panglica negru-oranj Sf. Gheorghe și simbolurile „V” și „Z” prezente pe tancurile și blindatele rusești. Aceste simboluri au fost interzise prin lege anul trecut de către Parlament, însă CCM, la solicitarea unor deputați socialiști, a stabilit că acestea pot fi purtate deschis atâta timp cât nu promovează agresiunea militară rusă.

„Atunci când verifică constituționalitatea unor legi, care instituie ingerințe în exercițiul unor drepturi fundamentale, Curtea pune la bază nu doar prevederile Constituției și jurisprudența, dar și jurisprudența Curții Europene. Curtea nu poate decide cauzele în care sunt puse în discuție drepturile fundamentale bazându-se pe sentimentele populare. Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană, trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, se arată într-un comunicat de presă remis Ziarului NAȚIONAL de către CCM.

Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional, care sancționează utilizarea simbolurilor respective, nu stabilește „dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate”: „Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol. Legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul și crimele de război (e.g. prin arderea lor, desenarea unei caricaturi etc.). Curtea a constatat că legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripționată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis). De asemenea, Curtea a admis că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Sub acest aspect, Curtea a considerat că lista exhaustivă de excepții de la aplicarea sancțiunii nu acoperă toate situațiile”.

Citește și: DOC // În plin RĂZBOI al Rusiei împotriva Ucrainei, Curtea Constituțională permite folosirea panglicii negru-oraj Sf. Gheorghe, dar și literelor „V” și „Z”, atât timp cât acestea nu promovează agresiunea militară RUSĂ

Curtea susține că agenții statului trebuie să-și dea seama de contextul în care sunt folosite aceste simboluri interzise prin lege de Parlamentul R. Moldova.

„La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată. Nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.

În acest sens, Curtea s-a bazat și pe jurisprudența Curții Europene referitoare la simbolurile care au mai multe semnificații. Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ține cont de circumstanțele particulare ale utilizării lor (cine le folosește și în ce scopuri), constituie o ingerință excesivă în exercițiul dreptului la libertatea de exprimare”, explică Înalta Curte.

Mai mult, Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor.