Adevăratul motiv al războiului dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu ar avea legătură cu alegerile: Planul secret pentru UNIREA României cu Republica Moldova

Conflictul dintre președintele Nicușor Dan și fostul premier Ilie Bolojan nu ar avea la bază nici calcule electorale pentru 2030, nici disputele privind TVA-ul sau competiția din interiorul dreptei. Aceasta este concluzia la care ajunge fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu, într-o amplă analiză publicată pe Facebook.

Sociologul susține că în spatele răcirii relațiilor dintre cei doi s-ar afla un proiect mult mai ambițios, pe care șeful statului ar intenționa să îl transforme în tema centrală a mandatului său. Lăzăroiu vorbește despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru unirea României cu Republica Moldova și afirmă că Nicușor Dan caută sprijin internațional pentru acest obiectiv.

În opinia sa, divergențele privind marile proiecte dezvoltate împreună cu SUA au reprezentat punctul de ruptură dintre cei doi lideri. Fostul consilier al lui Traian Băsescu consideră că acesta este „adevăratul clash” care a dus la îndepărtarea lui Bolojan și la reconfigurarea raporturilor de putere din actuala coaliție.

În analiza sa, Sebastian Lăzăroiu respinge mai multe explicații care au circulat în spațiul public pentru deteriorarea relației dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.El nu crede că majorarea TVA, victoria lui Ciprian Ciucu în alegerile interne sau perspectiva unei confruntări prezidențiale în 2030 ar fi motivele reale ale tensiunilor.

Fostul consilier prezidențial insistă asupra unui episod pe care îl consideră relevant. Cu puțin timp înainte de moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului, Ilie Bolojan a ieșit public pentru a transmite că nu intenționează să candideze la Președinție și că îl va susține pe Nicușor Dan pentru un al doilea mandat.

„Bolojan, concurentul lui Nicușor? Păi, în primul rând, până-n 2030 mai e mult”, scrie Lăzăroiu, adăugând că gestul fostului premier a fost„extrem, extrem de neobișnuit”și arată că acesta„nu înțelegea de unde urmează să i se tragă”.

Lăzăroiu mărturisește că inițial nu a crezut că Nicușor Dan este implicat în îndepărtarea lui Bolojan prin moțiune. Ulterior însă și-a schimbat opinia, comparând situația cu relația dintre Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu din perioada 2005-2007, când ruptura politică s-a produs abia după atingerea unui obiectiv strategic major: aderarea României la Uniunea Europeană.

Potrivit sociologului, adevăratul motiv al conflictului ar fi fost legat de proiectele dezvoltate împreună cu Statele Unite, în special Doicești și Coridorul Vertical.

„Eu cred că e legat de acele proiecte cu SUA, Doicești și Coridorul Vertical. Ambele au fost prezentate de presă ca afaceri păguboase, gen Bechtel”, susține Lăzăroiu.

În interpretarea sa, aceste investiții ar reprezenta un cost politic și economic asumat pentru obținerea unui sprijin strategic american.

El afirmă că Ilie Bolojan ar fi privit proiectele strict prin prisma eficienței economice și a costurilor de imagine, în timp ce Nicușor Dan le-ar fi evaluat din perspectiva unui obiectiv geopolitic mai amplu.

Fostul consilier consideră că președintele încearcă să construiască o relație privilegiată cu administrația de la Washington, chiar într-un moment în care relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană traversează o perioadă complicată.

Punctul central al analizei lui Sebastian Lăzăroiu este însă ipoteza potrivit căreia Nicușor Dan urmărește un obiectiv istoric.

„Cred că proiectul mare pe care Nicușor vrea să-l călărească în anii următori este unirea dintre Republica Moldova și România. Să vedem. O fi fantezist?, afirmă acesta.

Lăzăroiu argumentează că există o conjunctură favorabilă fără precedent după 1991.
„Adevărul e că pare (repet, pare) să se deschidă o fereastră de oportunitate cum n-am mai avut de la destrămarea URSS (1991).”

El invocă faptul că la Chișinău se află la putere forțe politice favorabile României, că o pace între Ucraina și Rusia ar putea schimba radical echilibrul regional și că cetățenii Republicii Moldova au ales deja direcția europeană prin referendum.

„La Chișinău domină pentru prima oară forțe politice favorabile României”,notează sociologul.

Acesta mai susține că, după încheierea războiului din Ucraina, Republica Moldova ar putea ieși definitiv din sfera de influență a Moscovei, iar aderarea la Uniunea Europeană prin unirea cu România ar putea deveni o opțiune atractivă pentru o parte a populației.

În final, Lăzăroiu avertizează că un asemenea proiect ar putea fi folosit și pentru atragerea unei părți din electoratul naționalist.

El spune că Nicușor Dan ar putea miza pe tema unirii pentru a câștiga susținerea unor alegători care gravitează în prezent în jurul AUR, însă lasă deschisă întrebarea dacă această strategie va avea succes.

„Cred eu că astea sunt dedesubturile vremurilor pe care tocmai le trăim. Problema e că Bolojan s-a dovedit o nucă mai tare decât sperau unii. De fapt, problema PSD (și a lui Nicușor) este că au subestimat dorința românilor de schimbare profundă a instituțiilor statului. Nu mai vor jumătăți de măsură, nu mai vor să fie duși cu preșul. Și, atenție, exact același lucru îl vor și mulți alegători AUR. De aici radicalizarea lor. Nicusor știe asta. Cândva o și spunea public. Menținerea status-quo-ului, reformele cu țârâita, dusul cu preșul, astea vor conduce la un guvern majoritar AUR în 2028, nu certurile între partidele mai nou botezate "pro-occidentale". Însă pare că Nicușor crede acum că, prin proiectul unirii cu Moldova, va capta bunăvoința unei părți din electoratul Simion-Georgescu, folosind deci tema României Mari. Oare va fi așa?”, scrie Sebastian Lăzăroiu pe Facebook.