Stiri
CC consideră că și 49 de VOTURI au fost suficiente pentru numirea lui Gurin
Important
20.05.2013
15:52
2558
2558
Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională decizia Parlamentului din 3 mai privind demisia procurorului general, Corneliu Gurin. Mai mult, CC a constatat că și fără votul celor doi deputați liberal-democrați, Ion Butmalai și Maria Ciobanu, Gurin ar fi acumulat voturile necesare pentru a fi numit procuror general.
Vedeți mai jos cum motivează CC decizia de astăzi.
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor, Curtea a reiterat că articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie abilitează Curtea cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale.
Curtea a efectuat aprecierea juridică a circumstanţelor de drept în limitele prevederilor constituţionale, a principiilor de drept general recunoscute şi a raţionamentelor expuse în jurisprudenţa sa anterioară.
Curtea a relevat că, la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, stă principiul legalităţii. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică (art. 7 din Constituţie).
În acest context, Curtea a menţionat că legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, trebuie văzută ca fiind conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţiile de procedură privind edictarea normelor juridice. Comportamentul legal se referă atât la activitatea de legiferare a Parlamentului, cât şi la stabilirea normelor interne de organizare şi funcţionare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.
Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (cazul Muruianu, Urecheanu etc.), Curtea verifică constituţionalitatea actelor cu caracter individual referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului, sub aspectul competenţei autorităţii de a adopta actul respectiv şi a procedurii de adoptare.
1) Competenţa autorităţii de a adopta Hotărârea nr. 81
Potrivit articolului 66 lit.j) din Constituţie (atribuţiile de bază ale Parlamentului), Parlamentul alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege.
În conformitate cu prevederile art.125 din Constituţie, Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un mandat de 5 ani.
La 18 aprilie 2013 Parlamentul, la iniţiativa Preşedintelui acestuia, a adoptat Hotărârea nr.81, prin care dl Corneliu Gurin a fost numit în funcţia de Procuror General pentru un mandat de 5 ani.
Legalitatea şi întrunirea tuturor cerinţelor stabilite de lege pentru numirea în funcţia de Procuror General a dlui Corneliu Gurin au fost verificate de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, care a prezentat plenului Parlamentului un raport în care a conchis că această candidatură întruneşte condiţiile necesare pentru numirea în funcţie.
La 18 aprilie 2013 Parlamentul a adoptat, cu 51 de voturi pro ale deputaţilor prezenţi la şedinţa Parlamentului (conform stenogramei prezentate Curţii), Hotărârea nr. 81 prin care în funcţia de Procuror General al Republicii Moldova a fost numit dl Corneliu Gurin.
Din normele constituţionale şi legale, Curtea a conchis că actul contestat, fiind adoptat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, în formă de hotărâre, corespunde sub acest aspect cerinţelor prevăzute de articolul 66 lit.j) şi 125 alin. (1) din Constituţie.
2) Procedura de adoptare a Hotărârii nr. 81
Potrivit articolului 74 alin. (2) din Constituţie, hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Pentru a se pronunţa în privinţa respectării procedurii de votare, Curtea a stabilit că aceasta depinde de concluziile pe marginea constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr.98, 103 şi 104.
Curtea a reţinut că, având la bază declaraţiile unor deputaţi, precum că ei nu ar fi votat pentru adoptarea Hotărârii nr.81, prin Hotărârea Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 a fost constituită Comisia specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.
Curtea a constatat că, în conformitate cu articolele 32 şi 33 din Regulamentul Parlamentului, Legislativul este în drept să constituie comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective.
În acest sens, Curtea a relevat că Parlamentul a fost în drept să constituie o Comisie specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.
Comisia specială a prezentat Parlamentului un Raport, potrivit căruia a constatat în esenţă încălcări privind profilul candidatului şi procedura votării.
Prin Hotărârea nr.103 din 3 mai 2013, Parlamentul a aprobat Raportul Comisiei speciale şi a propus abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81.
Curtea a reţinut că, indiferent de încălcarea unor norme de tehnică legislativă (iniţiativa membrilor Comisiei speciale privind abrogarea Hotărârii nr.81 a fost înregistrată cu o zi înainte de adoptarea Hotărârii nr.103, în care Parlamentul propune tot Parlamentului abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General), hotărârile privind constituirea comisiei speciale şi aprobarea raportului acesteia, în prezenta cauză nu produc efecte juridice directe şi, din această perspectivă, nu pot fi declarate neconstituţionale.
Pentru aceste considerente, Curtea a decis sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr. 98 şi 103, referitoare la constituirea comisiei speciale şi raportul acesteia.
În partea ce ţine de Hotărârea nr. 104 prin care a fost abrogată Hotărârea nr. 81, Curtea a reţinut că votul odată consumat nu poate fi revizuit. O procedură de revizuire a votului nu este şi nici nu poate fi prevăzută, deoarece ar zădărnici tot procesul legislativ şi ar compromite autoritatea legislativă a statului, ar afecta securitatea raporturilor juridice şi chiar securitatea naţională, dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă de timp, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri sau legi, reieşind din interese politice sau personale de moment.
Mai mult decât atât, Curtea a reţinut că Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei, la şedinţa Parlamentului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii.
În partea ce ţine de argumentele legate de necorespunderea persoanei cerinţelor legale în privinţa experienţei necesare, Curtea a reţinut că faptul dacă aceasta corespunde sau nu cerinţelor legale nu poate fi apreciat de Curte ca o problemă de drept susceptibilă controlului constituţionalităţii. Această problemă comportă caracter de oportunitate şi poate fi supusă interpretării de către organul legislativ suprem, dar nu de către organul de jurisdicţie constituţională. Fiind circumstanţe de fapt, acestea nu pot fi analizate de Curte.
Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului, doar Comisia juridică, numiri şi imunităţi este responsabilă de a raporta în faţa Parlamentului dacă un candidat la o funcţie publică corespunde cerinţelor legale. Raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a fost pozitiv, nu a fost anulat şi nici revizuit.
În acest context, Curtea reţine că abrogarea actului de numire a avut ca efect încetarea mandatului Procurorului General. În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului. De regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcţie sau cel puţin una echivalentă. Procedura de destituire este expres stipulată de lege pentru Procurorul General. Astfel, în conformitate cu articolul 66 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, Procurorul General poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului de către Parlament în următoarele condiţii:
1) „la propunerea Preşedintelui Parlamentului";
2) în următoarele cazuri :
« a) demisiei în condiţiile art.67 alin.(2);
b) depunerii cererii de eliberare din proprie iniţiativă;
g) pronunţării unei sentinţe definitive de condamnare;
h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova. »
Această rigiditate decurge din raţiunea asigurării independenţei persoanei faţă de acei care au votat pentru alegerea sau numirea sa.
Curtea a reţinut că dl Corneliu Gurin a depus în faţa Parlamentului jurământul, fapt consemnat în stenograma şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013. După depunerea jurământului, dl Corneliu Gurin a intrat oficial în exerciţiul funcţiei de Procuror General al Republicii Moldova, iar actul numirii acestuia în funcţia de Procuror General (Hotărârea Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013) se consideră un act consumat.
În acest context, Curtea a constatat că revocarea din funcţie a Procurorului General a avut loc cu eludarea normelor legale în acest sens, fiind adoptată fără propunerea Preşedintelui Parlamentului şi respectarea celorlalte cerinţe legale.
În lumina celor expuse, Curtea a statuat că Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General contravine reglementărilor constituţionale fixate în art.1 alin.(2), art.2 alin.(2), art.6, art.7, art.39, art.76 şi art. 125 ali.(1) din Constituţia Republicii Moldova, precum şi prevederilor altor acte legislative care vin să dezvolte normele constituţionale.
Din analiza cadrului normativ menţionat, precum şi din analiza stenogramei şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013, Curtea reţine că la adoptarea Hotărârii nr. 81 privind numirea Procurorului General au fost respectate prevederile normelor constituţionale.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a sistat procesul privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 privind constituirea unei Comisii speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General şi a Hotărârii Parlamentului nr. 103 din 3 mai 2013 cu privire la Raportul Comisiei speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. În acelaşi timp, Curtea a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Totodată, Curtea a recunoscut constituţională Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial” al Republicii Moldova.
Vedeți mai jos cum motivează CC decizia de astăzi.
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor, Curtea a reiterat că articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie abilitează Curtea cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale.
Curtea a efectuat aprecierea juridică a circumstanţelor de drept în limitele prevederilor constituţionale, a principiilor de drept general recunoscute şi a raţionamentelor expuse în jurisprudenţa sa anterioară.
Curtea a relevat că, la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, stă principiul legalităţii. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică (art. 7 din Constituţie).
În acest context, Curtea a menţionat că legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, trebuie văzută ca fiind conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţiile de procedură privind edictarea normelor juridice. Comportamentul legal se referă atât la activitatea de legiferare a Parlamentului, cât şi la stabilirea normelor interne de organizare şi funcţionare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.
Potrivit jurisprudenţei sale anterioare (cazul Muruianu, Urecheanu etc.), Curtea verifică constituţionalitatea actelor cu caracter individual referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului, sub aspectul competenţei autorităţii de a adopta actul respectiv şi a procedurii de adoptare.
1) Competenţa autorităţii de a adopta Hotărârea nr. 81
Potrivit articolului 66 lit.j) din Constituţie (atribuţiile de bază ale Parlamentului), Parlamentul alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege.
În conformitate cu prevederile art.125 din Constituţie, Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un mandat de 5 ani.
La 18 aprilie 2013 Parlamentul, la iniţiativa Preşedintelui acestuia, a adoptat Hotărârea nr.81, prin care dl Corneliu Gurin a fost numit în funcţia de Procuror General pentru un mandat de 5 ani.
Legalitatea şi întrunirea tuturor cerinţelor stabilite de lege pentru numirea în funcţia de Procuror General a dlui Corneliu Gurin au fost verificate de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, care a prezentat plenului Parlamentului un raport în care a conchis că această candidatură întruneşte condiţiile necesare pentru numirea în funcţie.
La 18 aprilie 2013 Parlamentul a adoptat, cu 51 de voturi pro ale deputaţilor prezenţi la şedinţa Parlamentului (conform stenogramei prezentate Curţii), Hotărârea nr. 81 prin care în funcţia de Procuror General al Republicii Moldova a fost numit dl Corneliu Gurin.
Din normele constituţionale şi legale, Curtea a conchis că actul contestat, fiind adoptat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, în formă de hotărâre, corespunde sub acest aspect cerinţelor prevăzute de articolul 66 lit.j) şi 125 alin. (1) din Constituţie.
2) Procedura de adoptare a Hotărârii nr. 81
Potrivit articolului 74 alin. (2) din Constituţie, hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Pentru a se pronunţa în privinţa respectării procedurii de votare, Curtea a stabilit că aceasta depinde de concluziile pe marginea constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr.98, 103 şi 104.
Curtea a reţinut că, având la bază declaraţiile unor deputaţi, precum că ei nu ar fi votat pentru adoptarea Hotărârii nr.81, prin Hotărârea Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 a fost constituită Comisia specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.
Curtea a constatat că, în conformitate cu articolele 32 şi 33 din Regulamentul Parlamentului, Legislativul este în drept să constituie comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective.
În acest sens, Curtea a relevat că Parlamentul a fost în drept să constituie o Comisie specială pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81.
Comisia specială a prezentat Parlamentului un Raport, potrivit căruia a constatat în esenţă încălcări privind profilul candidatului şi procedura votării.
Prin Hotărârea nr.103 din 3 mai 2013, Parlamentul a aprobat Raportul Comisiei speciale şi a propus abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81.
Curtea a reţinut că, indiferent de încălcarea unor norme de tehnică legislativă (iniţiativa membrilor Comisiei speciale privind abrogarea Hotărârii nr.81 a fost înregistrată cu o zi înainte de adoptarea Hotărârii nr.103, în care Parlamentul propune tot Parlamentului abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General), hotărârile privind constituirea comisiei speciale şi aprobarea raportului acesteia, în prezenta cauză nu produc efecte juridice directe şi, din această perspectivă, nu pot fi declarate neconstituţionale.
Pentru aceste considerente, Curtea a decis sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului nr. 98 şi 103, referitoare la constituirea comisiei speciale şi raportul acesteia.
În partea ce ţine de Hotărârea nr. 104 prin care a fost abrogată Hotărârea nr. 81, Curtea a reţinut că votul odată consumat nu poate fi revizuit. O procedură de revizuire a votului nu este şi nici nu poate fi prevăzută, deoarece ar zădărnici tot procesul legislativ şi ar compromite autoritatea legislativă a statului, ar afecta securitatea raporturilor juridice şi chiar securitatea naţională, dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă de timp, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri sau legi, reieşind din interese politice sau personale de moment.
Mai mult decât atât, Curtea a reţinut că Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei, la şedinţa Parlamentului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii.
În partea ce ţine de argumentele legate de necorespunderea persoanei cerinţelor legale în privinţa experienţei necesare, Curtea a reţinut că faptul dacă aceasta corespunde sau nu cerinţelor legale nu poate fi apreciat de Curte ca o problemă de drept susceptibilă controlului constituţionalităţii. Această problemă comportă caracter de oportunitate şi poate fi supusă interpretării de către organul legislativ suprem, dar nu de către organul de jurisdicţie constituţională. Fiind circumstanţe de fapt, acestea nu pot fi analizate de Curte.
Curtea a reţinut că, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului, doar Comisia juridică, numiri şi imunităţi este responsabilă de a raporta în faţa Parlamentului dacă un candidat la o funcţie publică corespunde cerinţelor legale. Raportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a fost pozitiv, nu a fost anulat şi nici revizuit.
În acest context, Curtea reţine că abrogarea actului de numire a avut ca efect încetarea mandatului Procurorului General. În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului. De regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcţie sau cel puţin una echivalentă. Procedura de destituire este expres stipulată de lege pentru Procurorul General. Astfel, în conformitate cu articolul 66 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, Procurorul General poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului de către Parlament în următoarele condiţii:
1) „la propunerea Preşedintelui Parlamentului";
2) în următoarele cazuri :
« a) demisiei în condiţiile art.67 alin.(2);
b) depunerii cererii de eliberare din proprie iniţiativă;
g) pronunţării unei sentinţe definitive de condamnare;
h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova. »
Această rigiditate decurge din raţiunea asigurării independenţei persoanei faţă de acei care au votat pentru alegerea sau numirea sa.
Curtea a reţinut că dl Corneliu Gurin a depus în faţa Parlamentului jurământul, fapt consemnat în stenograma şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013. După depunerea jurământului, dl Corneliu Gurin a intrat oficial în exerciţiul funcţiei de Procuror General al Republicii Moldova, iar actul numirii acestuia în funcţia de Procuror General (Hotărârea Parlamentului nr.81 din 18 aprilie 2013) se consideră un act consumat.
În acest context, Curtea a constatat că revocarea din funcţie a Procurorului General a avut loc cu eludarea normelor legale în acest sens, fiind adoptată fără propunerea Preşedintelui Parlamentului şi respectarea celorlalte cerinţe legale.
În lumina celor expuse, Curtea a statuat că Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General contravine reglementărilor constituţionale fixate în art.1 alin.(2), art.2 alin.(2), art.6, art.7, art.39, art.76 şi art. 125 ali.(1) din Constituţia Republicii Moldova, precum şi prevederilor altor acte legislative care vin să dezvolte normele constituţionale.
Din analiza cadrului normativ menţionat, precum şi din analiza stenogramei şedinţei Parlamentului din 18 aprilie 2013, Curtea reţine că la adoptarea Hotărârii nr. 81 privind numirea Procurorului General au fost respectate prevederile normelor constituţionale.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a sistat procesul privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 98 din 25 aprilie 2013 privind constituirea unei Comisii speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General şi a Hotărârii Parlamentului nr. 103 din 3 mai 2013 cu privire la Raportul Comisiei speciale pentru examinarea circumstanţelor adoptării de către Parlament a Hotărârii nr.81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. În acelaşi timp, Curtea a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Totodată, Curtea a recunoscut constituţională Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în „Monitorul Oficial” al Republicii Moldova.
Stiri relevante
06.03.2024
16:47
7919
Incompetență sau rea-voință la Curtea Constuțională? Alexandru Tănase: „CCM a consfințit printr-o decizie proprie dreptul UTA Găgăuzia la SECESIUNE. S-a garantat la nivel constituțional secesiunea”
04.10.2023
11:14
2018
Recean, mesaj TRANȘANT pentru „membrii grupărilor criminale”, care s-au „BUCURAT” ieri de decizia Curții Constituționale: „Nu vom tolera ca aceste grupări să utilizeze instrumentele democratice, pentru subminarea statului de drept”
04.10.2023
08:52
2127
DOC // CSE îi blochează pe oamenii lui Șor. Persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat NU vor putea candida la alegerile din 5 noiembrie: „Nu vom admite ca membrii unei grupări criminale să fraudeze alegerile”
03.10.2023
17:07
3180
Exponenții Partidului „Șor”, declarat neconstituțional, au dreptul să candideze la alegerile locale din 5 noiembrie, dar și la scrutinele din următorii cinci ani. Domnica Manole a înclinat balanța
03.10.2023
15:20
2575
UPDATE // Membrii Partidului „Șor”, scos în afara legii, vor avea dreptul să CANDIDEZE la alegeri: Domnica Manole, Serghei Țurcan și Vladimir Țurcan au spus DA
17.05.2023
10:44
2328
Curtea Constituțională AMÂNĂ luarea unei decizii în privința INTERZICERIII Partidului „Șor”. Ședința de examinare a constituționalității formațiunii lui Șor, ÎNTRERUPTĂ până la 12 iunie
16.05.2023
10:59
2919
VIDEO // Șor vrea să intervină ONLINE la ședința Înaltei Curți. A mai rămas o zi până la DECIZIA FINALĂ în privința scoaterii sau nu în afara legii a Partidului „Șor”
12.05.2023
12:10
4471
VIDEO // CCM a luat o PAUZĂ până luni, 15 mai. Deputatul Ulanov a încercat să-și exprime poziția în rusă, dar a fost OPRIT
12.04.2023
12:14
2790
PRECIZĂRI de la Curtea Constituțională vizavi de simbolurile agresiunii Rusiei: „Pentru a sancționa o persoană, trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară”
27.02.2023
18:52
12284
DOC // Gata cu „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba maternă” sau „limba noastră”. În Constituția R. Moldova, dar și în toată legislația va figura „LIMBA ROMÂNĂ”
06.03.2024
16:47
04.10.2023
11:14
04.10.2023
08:52
03.10.2023
17:07
03.10.2023
15:20
17.05.2023
10:44
16.05.2023
10:59
12.05.2023
12:10
12.04.2023
12:14
27.02.2023
18:52
Top stiri
12.09.2026
16:55
175
Bulgaria anchetează incendiul de la depozitul EMKO: ministrul de interne nu exclude o interferență externă
12.09.2026
16:47
182
Donald Trump crede că ar putea media un eventual conflict între Argentina și Marea Britanie pentru Insulele Falkland
12.09.2026
15:54
285
Donald Trump, despre unificarea Irlandei: „Ar fi grozavă”
12.09.2026
14:47
337
Zelenski, dispus să se întâlnească cu Putin la summitul G20, dacă ambii vor fi invitați
12.09.2026
14:28
321
Echipa Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, pe locul II la competiția Frontex din România
12.09.2026
14:27
361
Cetățean indian, extrădat din Republica Moldova. Era căutat de INTERPOL pentru trei cauze penale
12.09.2026
14:15
332
Zelenski, dispus să se întâlnească cu Putin la summitul G20 de la Miami: „Numai rezultatul contează”
12.09.2026
14:04
344
Poliția de Frontieră și-a desemnat cei mai buni profesioniști în cadrul concursului „Cel mai bun în profesie”
12.09.2026
14:00
343
Personalul Poliției de Frontieră și al Serviciului Vamal revine temporar în Republica Moldova din motive de securitate
12.09.2026
13:52
342
Poliția de Frontieră preia experiența Letoniei pentru o comunicare mai eficientă în situații de criză
12.09.2026
13:48
322
Măsuri suplimentare la frontieră în perioada pelerinajului hasidic: călătorii, îndemnați să-și planifice din timp deplasările
12.09.2026
13:42
316
Angajații Poliției de Frontieră se reunesc la Forumul Sindical de la Vadul lui Vodă
12.09.2026
13:41
351
Două tentative de mituire, raportate la punctele de trecere Otaci și Briceni
12.09.2026
13:11
362
Democrații Suedezi, la un pas de guvernare după ce Kristersson a rupt cordonul sanitar. Suedia votează duminică
12.09.2026
12:57
538
Horoscopul zilei 12.09.2026
12.09.2026
10:34
465
Un nou incendiu izbucnește la un depozit de arme al EMKO din Bulgaria, la 33 de zile după ultima explozie
12.09.2026
09:50
567
Anthropic susține că a blocat încercări de utilizare a inteligenței artificiale pentru dezvoltarea armelor biologice
12.09.2026
09:32
593
Rusia a lovit un bloc de locuințe din Odesa: cel puțin 12 persoane au fost rănite
12.09.2026
08:49
558
Serviciile secrete britanice: Aproape jumătate de milion de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei
12.09.2026
07:31
619
Zelenski îi cere lui Trump sancțiuni severe împotriva Rusiei: „Deciziile trebuie luate chiar acum”
12.09.2026
06:31
794
Putin: Trimiterea trupelor europene în Ucraina ar însemna „un război împotriva Rusiei”
12.09.2026
01:21
778
Doi medici, arestați în Grecia după moartea cântărețului Giorgos Mazonakis în timpul unei proceduri antiîmbătrânire
12.09.2026
00:49
697
La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie, CIA declasifică peste 70 de documente despre Al-Qaida și Osama ben Laden
12.09.2026
00:20
667
Tren deraiat în nordul Franţei: Aproximativ 20 de persoane au fost rănite
11.09.2026
23:55
815
Medvedev avertizează: Lituania ar putea „dispărea de pe harta lumii” dacă Rusia ar riposta
11.09.2026
23:42
685
Prognoza meteo pentru 12–18 septembrie 2026
12.09.2026
16:55
12.09.2026
16:47
12.09.2026
15:54
12.09.2026
14:47
12.09.2026
14:28
12.09.2026
14:27
12.09.2026
14:15
12.09.2026
14:04
12.09.2026
14:00
12.09.2026
13:52
12.09.2026
13:48
12.09.2026
13:42
12.09.2026
13:41
12.09.2026
13:11
12.09.2026
12:57
12.09.2026
10:34
12.09.2026
09:50
12.09.2026
09:32
12.09.2026
08:49
12.09.2026
07:31
12.09.2026
06:31
12.09.2026
01:21
12.09.2026
00:49
12.09.2026
00:20
11.09.2026
23:55
11.09.2026
23:42
Actualitate
Parteneri
Stiri
ONU renunță treptat la harta Mercator: Africa va fi reprezentată mai fidel. SUA s-au opus, iar Moldova s-a abținut
INTERVIU // Radiografia pieței imobiliare cu Vlad Musteață, CEO Proimobil: „Cererea pentru terenurile din suburbiile Chișinăului a crescut semnificativ”
ULTIMA ORĂ // O dronă Shahed a survolat R. Moldova spre Chișinău și Ungheni. Spațiul aerian, restricționat de urgență pentru câteva minute
Atac intenționat al Rusiei pe teritoriul nostru. Drona rusească prăbușită la Râșcani ar fi avut misiunea de a DISTRUGE avionul lui Zelenski în R. Moldova
ULTIMA ORĂ // O nouă dronă căzută în R. Moldova a provocat un INCENDIU la Rîșcani. Patru focare de foc într-un lan de floarea-soarelui!
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri

















