Scenariştii de la Hollywood şi din Europa se opun inteligenţei artificiale: AI ar putea recrea filme cu actori dispăruţi

Scenariştii de la Hollywood, dar şi cei din Europa, pregătesc o luare de poziţie împotriva inteligenţei artificiale, pe fondul ritmului în care aceasta avansează şi al impactului tot mai mare asupra industriei cinematografice.

Bogdan Ficeac, scenaristul filmului „Dosarele Oraşului Alb”, a vorbit despre această intenţie în cadrul unui interviu. El a explicat că, în lumea scenariştilor, există o îngrijorare tot mai mare cu privire la modul în care programele de inteligenţă artificială folosesc munca oamenilor.

„Apar tot felul de programe şi din cauza asta sunt tot felul de întâlniri, şi la Hollywood şi pe plan european. Lumea scenariştilor e foarte îngrijorată. Vor să ia atitudine împotriva AI-ului, pentru că AI-ul se încarcă din ce au scris oamenii. E munca lor. În momentul în care AI începe să se inspire de la unul, de la altul, de nu mai recunoşti de unde s-a luat informaţia... Nici nu mai vorbim de nerespectarea drepturilor de autor, că nu mai cum să decelezi care e sursa”, a declarat Bogdan Ficeac.

Dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea duce şi la realizarea unor filme în care să apară actori dispăruţi de mult timp. În acest context, mulţi actori importanţi, precum şi urmaşii celor care au murit, şi-au luat măsuri de siguranţă pentru a-şi proteja imaginea şi identitatea vizuală.

„E o mare problemă acum. Foarte mulţi dintre marii actori sau urmaşii marilor actori şi-au protejat imaginea, figura, pentru că se aşteaptă ca într-un an, doi, să fie tot felul de producători care să vorbească direct cu AI lucruri de genul "fă-mi un film cu Humphrey Bogart şi cu Toma Caragiu şi cu Bette Davis". Şi AI te întreabă în cât timp îţi trebuie”, a mai declarat Bogdan Ficeac.

În perioada de vârf a cinematografiei, numărul filmelor produse într-un an nu depăşea 20-30. În prezent, datorită inteligenţei artificiale, acest ritm s-ar putea schimba radical, ajungându-se chiar la 20 de producţii într-o singură zi, a punctat Val Vâlcu.

„Bine, presupunem că se vor face. Ceea ce se face acum cu AI, săptămâna aceasta, sunt lucruri interesante. Ori bancuri animate, clipuri muzicale, artişti, cântăreţi făcuţi de AI. E mai greu să faci un film, un scurt-metraj, dar asta e acum. Eu ştiu ce va fi peste o jumătate de an sau peste un an?”, a mai precizat Bogdan Ficeac.

În acelaşi timp, aproximativ treizeci de roboţi au manifestat luni în faţa Ministerului Afacerilor Digitale din Polonia. Fluturând steaguri şi scandând sloganuri, aceştia au cerut stabilirea unor reguli clare pentru utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă.

În timp ce la difuzoare erau transmise revendicările lor, precum „Apăraţi locurile de muncă”, „E timpul să stabilim reguli” şi „Nu aşteptaţi, reglementaţi”, roboţii au mărşăluit pe străzi. Printre ei s-au aflat atât umanoizi bipezi, cât şi roboţi patrupezi, asemănători câinilor.

Protestul a fost organizat de Democratism, o iniţiativă care îşi propune să genereze o dezbatere despre „consecinţele sociale şi economice ale automatizării”, fenomen alimentat de dezvoltarea inteligenţei artificiale.

„Dorim în special să abordăm problema potenţialei înlocuiri a oamenilor, atât cu roboţi umanoizi, cât şi cu inteligenţa artificială, în profesiile bazate pe cunoaştere”, a explicat organizatorul protestului, Grzegorz Kulis. „Dacă un astfel de robot este de câteva ori mai eficient şi mai puţin costisitor, puţini şefi de companii vor spune: "Voi continua să angajez oameni", a adăugat el.

În prezent, Grzegorz Kulis este director IT la o companie de robotică. În paralel, el ocupă funcţia de CEO al unei agenţii de recrutare şi a făcut parte din Consiliul pieţei muncii din cadrul Ministerului Familiei, Muncii şi Politicii Sociale.

Kulis a spus că este „înspăimântat” de schimbările tehnologice care ameninţă modul în care este organizată societatea în jurul muncii. În opinia sa, automatizarea ar putea modifica profund piaţa muncii şi relaţia dintre angajaţi şi companii.

Roboţii au fost vizitaţi de ministrul Afacerilor Digitale, Krzysztof Gawkowski. „Modelele de inteligenţă artificială necontrolată, integrate în umanoizi care vor continua la rândul lor să evolueze pe măsură ce robotizarea progresează, constituie o problemă majoră”, a declarat ministrul polonez.

În luna iulie, preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, a promulgat un proiect de lege guvernamental care vizează implementarea legislaţiei europene privind inteligenţa artificială, cunoscută drept Legea AI. Actul normativ a creat o autoritate naţională responsabilă de aplicarea reglementărilor europene existente.

Dezbaterile despre folosirea AI se intensifică astfel atât în cinematografie, unde sunt puse în discuţie drepturile de autor şi protejarea imaginii actorilor, cât şi pe piaţa muncii, unde automatizarea ridică întrebări despre viitorul angajării oamenilor.