ONU renunță treptat la harta Mercator: Africa va fi reprezentată mai fidel. SUA s-au opus, iar Moldova s-a abținut

Organizaţia Naţiunilor Unite a votat adoptarea unei rezoluţii care prevede eliminarea treptată, la nivel mondial, a hărţii tradiţionale Mercator a globului, în favoarea unei proiecţii ce redă mai precis dimensiunea Africii.

În cadrul unei sesiuni desfăşurate la sediul său din New York, Adunarea Generală a ONU a retras oficial proiecţia Mercator, creată în secolul al XVI-lea, în favoarea modelului mai precis „Equal Earth”, lansat în 2018.

În timpul sesiunii, 164 de ţări au votat pentru rezoluţie. Doar Statele Unite s-au pronunţat împotrivă, reprezentantul american afirmând că documentul este „superfluă”.

Au fost înregistrate şase abţineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

Rezoluţiile ONU nu au caracter obligatoriu, astfel încât ţările şi instituţiile nu vor fi obligate să utilizeze exclusiv noua proiecţie şi nici nu li se va interzice folosirea celei vechi. Cu toate acestea, se estimează că rezultatul votului va duce la actualizarea programelor şcolare şi a tehnologiilor folosite în viaţa de zi cu zi, având în vedere răspândirea proiecţiei Mercator în educaţie, tehnologie şi guvernanţă.

Proiecţia Mercator a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, pentru a-i ajuta pe marinari să navigheze pe mări. La aproape cinci secole de la apariţie, aceasta continuă să fie standardul global. Totuşi, din cauza modului în care este construită, regiunile aflate în apropierea Ecuatorului par considerabil mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele situate la latitudini înalte par mult mai întinse. De exemplu, harta prezintă Africa drept un teritoriu de dimensiuni apropiate de Groenlanda, deşi continentul african este de 14 ori mai mare decât teritoriul danez.

Togo, care a coordonat campania pentru rezoluţie în numele Uniunii Africane, a declarat că documentul „recunoaşte şi afirmă faptul că reprezentările cartografice disproporţionate, în special cele rezultate din proiecţia Mercator, au avut efecte durabile din punct de vedere cognitiv, educaţional, cultural, geopolitic şi socio-economic, contribuind la o reducere drastică a dimensiunii percepute a Africii şi a altor regiuni ale lumii în imaginaţia colectivă globală”.

Înainte de adoptarea rezoluţiei, Robert Dussey, ministrul afacerilor externe din Togo, a declarat: „Această discuţie nu este una politică, ci una ştiinţifică, deoarece există dovezi ştiinţifice, aşa că trebuie să acceptăm cu toţii realitatea”.

„Ai putea încadra Statele Unite, China, India, Japonia, Mexic şi o mare parte din Europa în Africa şi tot ar mai rămâne spaţiu liber”, se menţionează într-o petiţie pentru campania #CorrectTheMap, care a adunat peste 11.000 de semnături. Uniunea Africană a susţinut campania în august 2025 şi i-a cerut ulterior statului Togo să conducă procesul de adoptare a acesteia.

Vineri, înaintea votului, ministrul francez de externe s-a pronunţat în favoarea rezoluţiei. „(Noi) vom renunţa la proiecţia Mercator în favoarea unor reprezentări cartografice adaptate unor utilizări specifice, mai fidele suprafeţelor reale şi în conformitate cu recomandările cartografilor şi ale oamenilor de ştiinţă”, a declarat Jean-Noël Barrot într-un discurs susţinut la Universitatea Sorbona din Paris. Gestul a fost considerat parte a eforturilor Franţei de a-şi spori capitalul de simpatie în rândul fostelor sale colonii. Franţa va utiliza de acum proiecţia Eckert IV, care se apropie de modelul „Equal Earth” recomandat în rezoluţie.

STEREOTIPURI OCCIDENTALE

Istoricii şi geografii susţin de mai mulţi ani că proiecţia Mercator are legături cu stereotipurile occidentale. Activiştii au preluat această idee, iar unii dintre ei au inventat expresia „colonialism cartografic”.

Unii afirmă că această hartă a influenţat în mod subtil dinamica puterii internaţionale, reducând vizual prezenţa fizică a sudului globului şi amplificând ţările din emisfera nordică. În acelaşi timp, regiunile ecuatoriale au fost prezentate ca fiind mai mici. Potrivit acestor critici, fenomenul a consolidat prejudecăţi sistemice în comerţul internaţional, în priorităţile de dezvoltare şi în sistemele educaţionale.

Unul dintre cei mai cunoscuţi critici ai proiecţiei Mercator a fost Arno Peters, istoric german care a lansat, în 1973, harta lumii Peters, bazată pe proiecţia Gall–Peters. Aceasta a fost folosită frecvent drept alternativă la harta Mercator.

Campania #CorrectTheMap din Togo a promovat utilizarea hărţii „Equal Earth”, creată în 2018 de o echipă internaţională de cartografi. Susţinătorii acesteia consideră că modelul va contribui la schimbarea percepţiei asupra Africii şi la decolonizarea programelor şcolare la nivel mondial.

Unii analişti împărtăşesc această opinie. JJ Enoch, asociat senior la JS Held, o firmă de consultanţă în domeniul riscurilor geopolitice cu sediul la Londra, a afirmat că proiecţia Mercator a diminuat vizual adevărata dimensiune a Africii. El a legat această campanie de eforturile naţiunilor africane de a obţine „o influenţă mai mare în instituţiile globale şi un control mai mare asupra modului în care este reprezentat continentul”.

„Adoptarea unei hărţi cu suprafeţe egale ar oferi o bază mai precisă pentru educaţie şi înţelegerea publicului, semnalând în acelaşi timp că importanţa demografică, economică şi geopolitică a Africii nu ar mai trebui privită prin prisma convenţiilor moştenite şi distorsionate”, a argumentat el.

Guvernul din Togo planifică, în primul trimestru al anului viitor, un eveniment la Lomé, capitala ţării, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană şi companii din domeniul tehnologiei, precum Google Maps. Scopul reuniunii este stabilirea modalităţilor de punere în aplicare a rezoluţiei.

Înaintea votului, Dussey a declarat: „Celor care întreabă «de ce acum?», le răspund: «de ce nu?». Când privim harta lumii este timpul să schimbăm naraţiunea”. Şi a adăugat: „Este timpul ca noi, în Africa, să ne asumăm responsabilitatea de a schimba ceea ce putem schimba noi înşine”.