Democrații Suedezi, la un pas de guvernare după ce Kristersson a rupt cordonul sanitar. Suedia votează duminică

Suedezii sunt chemați duminică la urne, într-un scrutin care ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru natiunea nordică a Europei și pentru cel mai nou membru al NATO. Alegerile au loc într-un context în care partidele populiste și naționaliste au câștigat teren în ultimii ani, pe fondul reacției tot mai puternice a alegatorilor față de imigrație. Suedia nu a făcut excepție de la această tendință.

Scrutinul pune față în față coaliția de centru-dreapta a prim-ministrului Ulf Kristersson și blocul de centru-stânga condus de social-democrații fostului premier Magdalena Andersson. În același timp, există perspectiva ca Democrații Suedezi, formațiune de dreapta, să intre pentru prima dată la guvernare.

Partidul își are rădăcinile în extrema dreaptă a Suediei, însă în ultimele două decenii s-a apropiat constant de centrul puterii politice. Democrații Suedezi au intrat pentru prima dată în parlament în 2010. Până în 2022, formațiunea a devenit al doilea partid ca mărime din țară și a acceptat să sprijine din afara cabinetului guvernul minoritar condus de Kristersson.

Acest aranjament i-a oferit partidului o influență semnificativă asupra imigrației, criminalității și altor politici publice, fără să îi impună o responsabilitate oficială pentru departamentele guvernamentale. Acum însă, Kristersson dorește să conducă un guvern majoritar și a făcut un pas suplimentar. El a anunțat că Democrații Suedezi ar putea primi posturi ministeriale dacă dreapta va câștiga alegerile.

Sondajele indică o cursă strânsă. O cercetare realizată între 2 și 10 septembrie plasează coaliția de centru-stânga la 50,8%, în timp ce coaliția de dreapta este creditată cu 47,6% din intențiile de vot.

Timp de mai mulți ani, partidele consacrate din Suedia au menținut ceea ce a semănat cu un cordon sanitar în jurul Democraților Suedezi, din cauza originilor extremiste ale formațiunii. În 2018, Kristersson l-a asigurat pe supraviețuitorul Holocaustului Hédi Fried că nu va coopera cu acest partid.

Sub conducerea lui Jimmie Åkesson, care se află la conducerea formațiunii din 2005, Democrații Suedezi au încercat să îi îndepărteze pe extremiști, să își modereze imaginea și să se prezinte drept un partid de dreapta important. Politicile sale includ deportarea persoanelor aflate ilegal în țară, înăsprirea legislației privind cetățenia, impunerea unei asimilări stricte pentru noii veniți și limitarea accesului la securitate socială pentru cei care nu sunt cetățeni.

O parte din succesul partidului se explică prin combinarea unor poziții asociate în mod tradițional dreptei politice cu politici menite să atragă alegătorii din clasa muncitoare.

„Au îmbinat pozițiile tipice de dreapta cu pozițiile tipice laburiștilor sau social-democrate - securitatea socială și beneficiile și alte lucruri de genul acesta. Asta are sens în rândul oamenilor obișnuiți”, a spus Önnerfors.

Democrații Suedezi au contribuit la aducerea unor politici mai dure privind imigrația și criminalitatea în centrul dezbaterii politice din Suedia. Totuși, rezistența și succesul formațiunii nu se bazează doar pe strategia sa politică. Ele sunt legate și de transformările profunde din societatea suedeză, precum și de schimbarea percepțiilor alegătorilor.

În ultimii ani, partidele naționaliste au câștigat tot mai mult teren în Europa, în special pe fondul problemelor legate de migrație. Din Marea Britanie și Germania până în Italia, Polonia și România, formațiunile naționaliste sau conservatoare se află în fruntea preferințelor electoratului și reușesc să obțină victorii cu procente importante.

Un exemplu recent este Alternativa pentru Germania (AfD), care duminica trecută a obținut o victorie categorică în landul Saxonia-Anhalt. Peste 42% dintre cetățenii landului au votat pentru această formațiune politică.

AfD „a scris istorie” prin această victorie răsunătoare, a declarat liderul său regional Ulrich Siegmund după anunțarea rezultatelor sondajelor efectuate la ieșirea de la urne.

În multe țări europene, astfel de partide sunt însă ținute în afara deciziei politice, deoarece formațiunile tradiționale formează coaliții largi pentru a obține majorități în parlamente și pentru a putea guverna. Inclusiv în România, partidul AUR, clasat pe locul al doilea la ultimele alegeri parlamentare, în 2024, a fost și continuă să fie menținut în afara guvernării.