Istoria unei bănci furate

Patru ani au fost suficienți pentru a pune pe brânci și a aduce la un pas de privatizare una dintre cele mai mari și profitabile bănci din R. Moldova. Tot ea - una dintre puținele afaceri de succes în care este implicat statul.

Din 2009 și până în prezent, Banca de Economii (BEM) a fost expusă la mai multe atacuri. Mai întâi, i s-au pus în cârcă datoriile de sute de milioane de lei ale falimentatului „Investprivatbank”, apoi, rând pe rând, banca statului a fost părăsită de cei mai mari clienți care au fost ademeniți de o altă instituție financiară. În vara lui 2011, BEM a fost supusă unui atac raider, efectele căruia nu au mai putut fi oprite. În paralel, prin credite neperformante și cheltuieli nejustificate, banca a fost scursă de bani, ajungând la începutul acestui an în prag de faliment. La începutul acestei luni, statul a pierdut pachetul de control la BEM din cauza unei economii de 80 de milioane de lei, dar a anunțat că nu vrea să dea banca în totalitate pe mâna privaților.

„Investprivatbank” – prima cumpănă

„Sănătatea” financiară a Băncii de Economii a fost zdruncinată pentru prima datăîn anul 2009 când, printr-o decizie criticată intens pe atunci de opoziție, Guvernul Greceanâi a decis să-i pună în cârcă BEM-ului obligațiile financiare nerespectate de „Investprivatbank”, care, neglijând toate normele legale, a eliberat credite bancare până a rămas fără bani. Decizia de atunci a Guvernului a „îmbogățit” Banca de Economii cu datorii de peste 900 de milioane de lei, iar cei care până atunci și-au ținut economiile la instituția financiară falimentată au dat buzna la oficiile BEM să-și scoată banii, de teamă să nu-i piardă.

Din cauza lipsei de interes a potenţialilor cumpărători, numeroasele licitaţii organizate de Banca de Economii pentru vânzarea activelor „Investprivatbank” s-au finisat fără vreun rezultat.

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, declara mai târziu că anume această decizie a Guvernului Greceanâi a creat problemele financiare cu care se confruntă și în prezent banca.

Lovitura „schimbării”

La distanță de doar un an de la acea decizie a Guvernului comunist, Banca de Economii s-a pomenit părăsită de cei mai importanți clienți, cu rulaje financiare de miliarde de lei. Este vorba despre mai multe instituții de stat care, la scurt timp după schimbarea guvernării în iulie 2009, au ales să își transfere conturile la „Victoriabank”. Așa au plecat de la BEM „Moldtelecom”, „Moldova-Gaz”, „Registru”. Decizia acestora a dus la decapitalizarea Băncii de Economii.

Secătuită din interior

Între timp, banca era scursă de bani și pe interior. În doar cinci ani de zile, instituția a cheltuit peste 55 de milioane de lei pentru închirierea a două oficii, unul într-o clădire nefinisată și altul într-un subsol din Chișinău în care ulterior au fost deschise filiale ale băncii. Proprietari ai unuia dintre aceste imobile erau rude ale mai multor șefi de direcții din cadrul băncii, un finanțator al Partidului Comuniștilor, dar și părinții actualului director al „Moldova-Gaz”, Alexandr Gusev. Astfel, pentru chiria acestui imobil, o clădire nefinisată din centrul capitalei, banca a plătit în avans, pentru trei ani, 24 de milioane de lei, alte câteva milioane i-a cheltuit pentru următorii ani. Pentru chiria subsolului de pe str. Ștefan cel Mare, de la un intermediar suspect, BEM a achitat în avans aproape 11 milioane de lei.

La acești bani trebuie adăugate încă aproape zece milioane de lei cheltuite pentru reparația și amenajarea oficiilor din aceste două spații.

Marea lovitură

Totuși, lovitura de grație i-a fost aplicată băncii atunci când fostul președinte al BEM, Grigore Gacikevici, a eliberat credite bancare în valoare de aproape un miliard de lei unor grupuri de firme care s-au eschivat să întoarcă banii. Spre exemplu, câteva firme apropiate omului de afaceri Valentin Bodișteanu au împrumutat de la bancă 520 de milioane de lei, alte câte o sută de milioane de lei au ajuns în companiile grupului Tamailî și Manolii SRL. Firmele lui Ilan Shor au împrumutat pe parcursul anului trecut de la această bancă 50 de milioane de lei, iar o firmă medicală s-au împrumutat de la BEM cu 45 de milioane de lei, pe care astăzi afirmă că nu poate să îi restituie.

Câteva sute de milioane de lei au fost risipite prin preluarea inexplicabilă de către BEM a unor credite neperformante și problematice ale unor bănci private.

Într-un raport expediat conducerii statului de Fondul Monetar Internațional încă la începutul acestui an este menționat faptul că „situația financiară a BEM s-a deteriorat de la jumătatea anului 2009, ca urmare a creditării aparent frauduloase, cu complicitatea departamentului de audit intern și juridic al BEM, precum și urmare a abordării disfuncționale, distrasă și de neamestec al Consiliului de Administrare al BEM”. Menționăm în context că, timp de mai bine de jumătate de an, Consilul de Administrare al băncii nici nu a fost funcțional.

Banii BEM s-au scurs în off-shoruri

Potrivit unui alt raport de audit intern al BEM, în 2012 instituția financiară a acordat credite neperformante în valoare totală de 150 de milioane de lei unor firme fictive, care în scurt timp au transferat banii pe conturile unor companii off-shore.

„Conform contractelor de credit, destinația acestor credite este procurarea și importul în R. Moldova a unor mărfuri și materiale. Totodată, în dosarele de credit lipsesc dovezi de import în R. Moldova a bunurilor procurate din surse creditate. În dosarele de credit sunt doar documente de plată conform cărora mijloacele creditare au fost transferate în favoarea unor nerezidenți. Chiar dacă aparent nu au nicio legătură între ele, aceste firme au transferat banii la aceleași firme off-shore (Samerdale Holdings Ltd și Kelway Trading, Panama)”, se arată în raportul de audit intern al BEM, precizându-se că bunurile gajate de aceste firme fictive au fost evaluate la un preț supraestimat.

În concluzie, dacă e să credem raportului FMI, din 2009 și până la sfârșitul lui 2012, volumul creditelor neperformante ale BEM a crescut de la 375 de milioane de lei la 1,380 miliarde de lei, constituind mai mult de jumătate din totalul creditelor oferite de bancă. Drept rezultat al acestor practici de creditare și gestionării defectuoase a băncii, Capitalul Normativ Total s-a diminuat cu 694 de milioane de lei, iar FMI prognoza la începutul acestui an că, în lipsa unei injecții de capital (de vreo 300 de milioane de lei – n.r.), BEM ar fi trebuit să devină insolvabilă până pe 31 martie 2013.

Victima raiderilor

În timp ce administratorul băncii împărțea credite cu nemiluita, sărăcind banca, alții atacau banca pe din afară. În 2011, BEM, alături de alte bănci, a fost supusă unui atac raider. Doi acționari ai băncii („Zilena Com” și „Minerva”), care dețineau împreună 16,5 % de acțiuni, s-au pomenit pestre noapte fără aceste bunuri, transmise printr-o ordonanţă judecătorească în beneficiul unei companii off-shore - „Rietel Limited”.

Valoarea acestei „tranzacții judecătorești” depășea cifra de 110 milioane de lei, iar la baza decizie judecătorești au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi fidejusiune, potrivit cărora un tânăr de 26 de ani, pe nume Sergiu Dațco, dintr-un sat din raionul Căușeni, ar fi împrumutat de la societatea off-shore, reprezentată de Alexandr Dațco, șapte milioane de dolari, iar „Zilena Com” și „Minerva” ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor, cu acţiunile deţinute în cadrul Băncii de Economii. Asta deși proprietarii celor două companii au declarat că nu i-au cunoscut niciodată pe cei doi Dațco.

Din firmă în firmă

Chiar a doua zi după ce acțiunile celor două firme au ajuns în proprietatea off-shorului, acesta s-a grăbit să le transfere, printr-o altă decizie judecătorească, în stăpânirea unui alt off-shore - „Lectom Ltd”.

Nu mult timp după asta, și „Lectom Ltd” și-a transferat acțiunile de la BEM pe conturile unor alte patru companii rusești: ЗАО „Юрэнерго”, ООО „Дмитровская Энергетическая Компания”, ООО „Топ Энерго Аудит” și ООО „Энергоремсервис”. Asta în condiţiile în care acţiunile erau blocate de Banca Naţională.

Tranzacțiile s-au făcut în pachete mici de 4,63 % de acțiuni pentru a evita necesitatea unui accept din partea Băncii Naționale a Moldovei.

Pe parcursul anului trecut,și aceste companii și-a vândut cotele părți în bancă unor ale firme, în mare parte off-shoruri din Marea Britanie.

La doi ani de la acest atac raider, organele de drept din R. Moldova nu au mai reușit să dea de urma beneficiarilor.

Cum s-a îmbogățit „Sisteme informaționale integrate”

Lista acționarilor BEM s-a schimbat esențial la începutul acestei luni. În cadrul unei adunări generale a acționarilor BEM încă din iulie curent, s-a decis efectuarea unei emisii suplimentare închisă prin subscriere, în valoare totală de 80,55 de milioane de lei. Statul nu a identificat bani ca să aloce 80 de milioane de lei pentru această operațiune, gest care a costat-o 20% din acțiunile pe care le deținea la BEM. Astfel, dintr-o singură mișcare, Guvernul și-a pierdut pachetul de control la Banca de Economii, prin care transferă pensii către populație, rămânând doar cu pachetul de blocaj de 33,38% de acțiuni. Cele 20% pierdute au ajuns însă pe contul unei alte firme „Sisteme informaționale integrate”, despre care presa a scris că are în calitate de asociat unic o altă firmă din Rusia.

Totuși, despre „Sisteme informaționale integrate” ar mai fi ceva de spus. Compania deține acțiuni la BEM de mai mulți ani. Încă până la atacul raider din 2011, aceasta a avea un pachet de acțiuni de puțin peste 2%. Acum un an însă, compania „Finpro Systems Ltd” i-a tranzacționat acestei firme încă 9,8% de acțiuni în valoare de 30 de milioane de lei. Tocmai acel pachet de acțiuni al „Finpro Systems Ltd” a făcut posibil ca astăzi „Sisteme informaționale integrate” să stea pe picior de egalitate cu Guvernul în ceea ce privește administrarea BEM.

O poveste fără de sfârșit

Povestea afacerilor bancare ale statului nu se încheie însă aici. La o ședință recentă a Cabinetului de miniștri urma a fi votată lista noilor proprietăți ale statului scoase la privatizare. Printre acestea se numărau și acțiunile rămase ale statului la BEM. La solicitarea ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, acesta au fost însă excluse din listă. Oficialul a explicat că statul își dorește, deocamdată, păstrarea pachetului de blocaj la această bancă, iar vânzarea acțiunilor va fiposibilă abia după capitalizarea băncii, când acțiunile statului vor ajunge să coste mai mult.

Propunerea lui Lazăr a fost acceptată de ceilalți miniștri. Cu toate acestea, pe site-ul Agenției Proprietăți Publice rămâne încă anunțul despre vânzarea celor peste 13 milioane de acțiuni deținute de stat la BEM contra sumei de 5 lei pe acțiune.

A gafat statul?

Decizia Guvernului de a nu participa la emisia închisă dela BEM de la începutul lunii curente a fost criticată dur de analiștii politici, cei economici, dar și de o mare parte a mass-media. Totuși, această soluție se regăsește printre cele trei recomandări făcute statului atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de către Comisia parlamentară de achetă care a investigat situația de la BEM.

Acestea au propus fie naţionalizarea băncii, fie capitalizarea companiilor de stat care au datorii faţă de BEM ca ulterior acestea să ramburseze creditele, fie cedarea controlului băncii unui investitor privat cu păstrarea unui pachet de blocaj de 33%.