Financial Times: Începe să se contureze ceva de NECREZUT - ruperea Europei

Sursa: ziare.com

Europa cu două viteze, subiect intens discutat în aceste zile, alimentează imaginaţia celor care văd Uniunea Europeană drept o construcţie tot mai şubredă.

„Europa începe să se gândească la ceva de necrezut: ruperea”, titrează Financial Times, într-un articol al lui Tony Barber, care precizează că lumea prezintă mai multe riscuri pentru UE decât oricând după sfârşitul Războiului Rece.

Prezentat miercuri, documentul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, conţine cinci scenarii pentru viitorul UE, până în anul 2025.

Însă, scrie FT, lipsa de claritate a Cartei Albe a lui Juncker este de înţeles. În condiţiile în care urmează alegeri în Franţa, Germania, Olanda, Cehia şi Bulgaria, puţine guverne sau poate niciunul, au vreun apetit pentru iniţiative ambiţioase din partea dlui Juncker.

O „Europă cu mai multe viteze”, care încurajează unele ţări să se integreze mai îndeaproape decât altele, este din nou la modă. În special atractivă în părţi din Europa Occidentală, această idee a primit deja sprijinul miniştrilor de Externe ai Franţei şi Germaniei.

O altă idee a acestui plan este sporirea colaborării în domeniul apărării, astfel încât Europa să devină un partener de securitate mai credibil al Statelor Unite.

Germania, nucleul geo-economic dacă UE s-ar rupe

Dincolo de aceste propuneri relativ precaute, unii factori de decizie politică şi analişti independenţi se gândesc la ceva de necrezut. Un exemplu este un raport al unei firme de consultanţă, MacroGeo, „Europa în epoca Brexit şi Trump: Dezintegrarea şi regruparea”.

Raportul susţine că UE în forma sa prezentă se va descompune cel mai probabil, chiar dacă pro-integraţionişti precum candidatul francez la alegerile prezidențiale Emmanuel Macron şi social-democratul Martin Schulz câştigă cursele electorale din acest an şi devin cei mai puternici oameni din ţările lor.

„Până în ciclul electoral 2021-22, UE ar putea intra în ultimii cinci ani ai existenţei sale «reale»”, se arată în raport, care mai susţine că, pe lângă şocuri precum cel al votului de ieşire a Marii Britanii din UE, trendurile geopolitice pe termen lung provoacă atrofierea blocului.

La graniţele estice şi sudice ale Europei, provocările multiple includ migraţie neregulată, state care eşuează, terorism, schimbări climatice şi revizionismul rusesc.

Nu ar dezlănţui dezintegrarea UE „periculoşii demoni naţionalişti ai trecutului Europei”, aşa cum fostul premier belgian Guy Verhofstadt se teme? Autorii raportului MacroGeo nu prezic o competiţie anarhică între statele-naţiuni, ci „apariţia unui nucleu german geo-economic”.

Problema Italia

Acest nucleu s-ar compune din Germania şi din ţările aflate în lanţurile sale de aprovizionare industrială şi care agreează cultura sa monetară şi fiscală.

Autorii raportului susţin că, „dacă Italia s-ar prăbuşi”, nordul acestei ţări s-ar putea alătură Olandei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi ţărilor scandinave în acest grup.

Toate acestea implică ruperea zonei euro care este compusă din 19 ţări. Miniştrii de Finanţe şi bancherii sunt siguri că un asemenea pas ar fi devastator pentru economia Europei şi pentru stabilitatea financiară globală. Totuşi, acest lucru se discută în cercurile de dincolo de Frontul Naţional francez sau de Mișcarea Cinci Stele a Italiei.

În acest sens, o bancă de investiţii din nordul Italiei, Mediobanca, a publicat un controversat raport în luna ianuarie, care sugerează, în termeni de datorie publică, că Italia nu ar fi afectată mult de ieşirea din zona euro. În plus, Parlamentul olandez a votat luna trecută să autorizeze o anchetă privind avantajele şi dezavantajele apartenenţei la zona euro.

Ca veritabile ghiduri ale viitorului Europei, aceste evoluţii merită o atenţie sporită - poate mai îndeaproape decât Carta Albă a lui Juncker.

Sursa: ziare.com