Ursula von der Leyen, la Nuuk: UE își reafirmă sprijinul pentru Groenlanda, vizată de Trump

Ursula von der Leyen a ajuns duminică în Groenlanda, într-o vizită cu o miză geopolitică majoră, desfăşurată pe fondul interesului manifestat de preşedintele american Donald Trump faţă de teritoriul arctic.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a început duminică vizita în Groenlanda, vasta insulă arctică vizată de liderul de la Casa Albă. Şefa executivului european a aterizat la Nuuk, capitala teritoriului autonom danez, sub un soare puternic, şi va rămâne acolo timp de două zile.

Programul vizitei include o plimbare cu o navă printre aisberguri, mai multe întrevederi cu premierii Groenlandei şi Danemarcei, precum şi semnarea unei declaraţii comune între Uniunea Europeană şi Groenlanda.

Pe parcursul vizitei, Ursula von der Leyen va transmite că această insulă arctică, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, trebuie să rămână apropiată de Europa şi nu să se îndrepte către Statele Unite.

"Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziţia noastră în regiune", a subliniat comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, care face parte din delegaţie.

Planurile preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au provocat o criză majoră la începutul anului. Europenii au fost surprinşi să constate că vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitate, a început să formuleze ameninţări la adresa unui teritoriu aflat în cadrul Regatului Danemarcei.

În momentul de vârf al crizei, preşedintele american a vorbit chiar despre posibilitatea "folosirii forţei" pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Insula are o importanţă strategică deosebită şi este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Trump şi-a justificat poziţia prin raţiuni de securitate naţională şi prin presupuse ameninţări venite din partea Rusiei şi Chinei.

Tensiunile s-au redus abia după crearea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai Danemarcei, Groenlandei şi Statelor Unite. Acesta încearcă să găsească o soluţie durabilă pentru situaţia creată de poziţia liderului american.

De atunci au trecut şapte luni, perioadă în care europenii au continuat să transmită mesaje de solidaritate Groenlandei şi Danemarcei. Ei sunt conştienţi că ameninţările lui Trump ar putea reveni în orice moment.

Mesajele politice au fost însoţite de promisiuni privind investiţii. În timpul vizitei, preşedinta Comisiei Europene este aşteptată să anunţe un nou pachet financiar, în valoare de 200 de milioane de euro, destinat Groenlandei.

Vizita coincide cu începutul exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece state membre ale NATO. Semnalul este cu atât mai important cu cât presiunea americană, deşi a devenit mai discretă după vizita din mai a emisarului special al lui Trump în Groenlanda, Jeff Landry, nu a dispărut.

O confirmare a acestei situaţii a venit în august, când au fost făcute publice informaţii despre pregătirile unei companii petroliere americane pentru lansarea unui proiect de explorare şi exploatare a hidrocarburilor într-o zonă izolată din estul Groenlandei. Autorităţile locale au respins însă un prim foraj exploratoriu.

Din punct de vedere economic, Groenlanda depinde în mare măsură de industria piscicolă şi de sprijinul Danemarcei. În prezent, guvernul autonom încearcă să dezvolte industriile extractive, care ar putea contribui la obţinerea independenţei economice.

Până acum au fost eliberate aproximativ 135 de permise miniere, însă doar două mine sunt operaţionale. Acesta este domeniul în care Uniunea Europeană doreşte să se implice prin sprijin financiar şi investiţii.

Bruxellesul speră ca, prin angajamentele europene, să atingă două obiective în acelaşi timp: să construiască o relaţie de încredere cu Groenlanda şi să îşi diversifice accesul la materiile prime critice. În prezent, blocul comunitar depinde în mare măsură de China pentru aceste resurse.

Pe lângă premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi premierul danez, Mette Frederiksen, preşedinta Comisiei Europene se va întâlni şi cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Şi aceste insule au statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.

În paralel, Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda organizează luni şi marţi, la Nuuk, reuniunea lor bianuală dedicată relaţiilor din cadrul Regatului Danemarcei.

Cu câteva luni în urmă, Trump îşi exprimase nemulţumirea faţă de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului, conflict declanşat împreună cu Israelul. Într-o postare pe reţelele de socializare, el a afirmat că alianţa militară nu a fost prezentă atunci când era nevoie de ea şi că nu va fi acolo "dacă vom avea din nou nevoie de ea. Și noi avem cerințele noastre. AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAŢĂ IMENSĂ ŞI PROST ADMINISTRATĂ".

Premierul Groenlandei, Nielsen, a respins această caracterizare. "Nu suntem o simplă bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care muncesc zi de zi ca buni cetăţeni ai lumii, cu respect deplin faţă de toţi aliaţii noştri", a declarat el.

Nielsen a subliniat importanţa păstrării ordinii geopolitice de după cel de-al Doilea Război Mondial. El a menţionat în special alianţa defensivă NATO şi respectarea dreptului internaţional la nivel global.

"Aceste lucruri sunt puse sub semnul întrebării în prezent şi cred că toţi aliaţii ar trebui să rămână uniţi pentru a încerca să le menţină. Sper că aşa se va întâmpla", a spus el.

Partenerii din NATO au încercat încă de la începutul acestui an să găsească modalităţi pentru menţinerea unităţii alianţei. Eforturile au venit după ce Trump şi-a intensificat acţiunile pentru preluarea Groenlandei de la Danemarca, care este, la rândul ei, membră a NATO.

În ianuarie, Casa Albă a anunţat că Trump lua în calcul inclusiv recurgerea la forţa militară în Groenlanda. Declaraţia a determinat Germania, Franţa şi alte state europene să trimită mici contingente de militari pe insulă, ca gest de solidaritate şi descurajare.

Ulterior, Trump a făcut un pas înapoi după discuţiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a afirmat că fusese stabilit cadrul unui viitor acord, iar disputa privind Groenlanda a fost orientată către o soluţie diplomatică.

La sfârşitul lunii ianuarie, Groenlanda, Danemarca şi Statele Unite au început discuţii diplomatice. Nielsen a declarat că negocierile sunt încă în desfăşurare şi că au fost programate şi alte întâlniri.

Statele Unite deţin deja o bază pe insulă şi au posibilitatea de a-şi extinde prezenţa acolo în baza unui tratat încheiat în 1951.

"Ar fi ciudat ca, în condiţiile în care toate părţile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se ţină seama de acel acord (din 1951)", a declarat Nielsen, refuzând să ofere mai multe detalii despre subiectele abordate în cadrul negocierilor.

În pofida discuţiilor diplomatice, premierul Nielsen consideră că Trump nu şi-a abandonat ambiţiile privind insula. "Nu cred că dorinţa sa de a prelua sau de a controla Groenlanda a fost exclusă din ecuaţie", a spus el.

Nu doar europenii încearcă să construiască relaţii mai apropiate cu insula prin intermediul diplomaţiei. În ciuda tensiunilor anterioare, emisarul american pentru Groenlanda, guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, a aterizat în mai la Nuuk.