Germania: Cancelarul Merz, în dificultate după victoria istorică a partidului AfD în Saxonia-Anhalt

Cancelarul german Friedrich Merz se află luni în faţa provocării de a reacţiona la triumful electoral al partidului anti-imigraţie şi pro-rus AfD în Saxonia-Anhalt. Scrutinul plasează extrema dreaptă într-o poziţie favorabilă pentru a conduce o regiune germană pentru prima dată după 1945.

De la preluarea puterii în mai 2025, liderul conservator a înregistrat o serie de eşecuri. El promisese să stopeze ascensiunea partidului AfD, devenit a doua forţă politică a ţării în urma alegerilor parlamentare de anul trecut.

Merz a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. În cele din urmă, însă, extrema dreaptă, condusă de carismaticul Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a provocat o înfrângere istorică partidului cancelarului, CDU, obţinând 44% din voturi, faţă de mai puţin de 18% pentru formaţiunea conservatoare.

Marele câştigător a făcut duminică o remarcă ironică, calificându-l pe Merz drept „un foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”.

Potrivit proiecţiilor, AfD (Alternativa pentru Germania) mai are nevoie de trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de mandate.

Formaţiunea ar putea fie să atragă câţiva aleşi din alte partide, fie să formeze alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga pro-rusă, care se află în poziţia de a decide soarta guvernului.

Se deschide, fără îndoială, o perioadă de incertitudine şi negocieri în Saxonia-Anhalt. Totuşi, rezultatul constituie un adevărat cutremur, având în vedere cât de profund înrădăcinată rămâne în Germania cultura pocăinţei pentru crimele nazismului.

Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze legăturile dintre AfD şi mişcările neonaziste, pentru a-i stopa ascensiunea.

O figură marcantă a comunităţii evreieşti din Germania, Charlotte Knobloch, se declară îngrozită: „Nici măcar în cele mai teribile coşmaruri ale mele nu mi-aş fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câştiga din nou alegerile în Germania în acest fel”.

Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid liberal anti-imigranţi, cu un sprijin deosebit în estul sărăcit al ţării.

La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD. Însă Ulrich Siegmund şi liderul naţional al AfD, Alice Weidel, au vorbit duminică seara despre „mâna întinsă”.

Luni, Merz se va reuni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a se adresa presei.

Singura modalitate prin care CDU ar putea continua să guverneze Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.

Pentru deputatul CDU Sepp Müller, tocmai AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în această regiune.

Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al Finanţelor în guvernul de coaliţie al lui Merz, vede în victoria partidului AfD un „semnal adresat Berlinului”.

Pentru CDU, acest rezultat electoral este „mai mult decât o înfrângere grea”, analizează Oliver Lembcke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, prevăzând „o reorganizare majoră a peisajului politic german”.

Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliţiei sale. Economia stagnantă, inflaţia cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite şi ameninţarea rusă, care alimentează o reînarmare în ritm accelerat, reprezintă tot atâtea provocări pentru liderul german şi muniţie politică pentru AfD.

Încă de la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri potrivit cărora unii lideri din tabăra sa doreau să-l înlocuiască.

Duminică seara, Torsten Frei, şeful deputaţilor conservatori şi fost şef de cabinet al cancelarului, a încercat să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se „tragă concluzii greşite”. „Este esenţial să fim şi să rămânem stabili”.

Merz nu va avea timp de răgaz, întrucât la 20 septembrie sunt programate alte două alegeri.

În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, o altă regiune din est, AfD devansează, potrivit sondajelor, SPD-ul cu 35-37% faţă de 28-32%. La Berlin, CDU, AfD şi formaţiunea de stânga radicală Die Linke se află la un pas una de alta.