ALARMANT // Statul nu știe exact câte companii deține: Parlamentul a prelungit ancheta în regim de urgență: „323 de întreprinderi sunt fără IDNO, iar salariile s-au majorat, în unele instituții, cu 80% fără nicio explicație!”

Parlamentul a decis prelungirea cu 30 de zile a termenului de activitate al Comisiei de anchetă pentru examinarea activității întreprinderilor de stat. Proiectul de hotărâre a fost susținut astăzi cu votul a 53 de deputați, la solicitarea președintelui Comisiei, Dinu Plîngău.

Deputatul a explicat că timpul suplimentar este necesar pentru ca investigația să nu se limiteze la o simplă trecere în revistă a problemelor, ci să ofere soluții concrete.

„Avem nevoie de aceste 30 zile pentru a așeza la o masă instituțiile statului, pentru că am depistat că nu există o coordonare foarte eficientă între instituțiile statului pentru soluționarea acestor probleme. Cel mai important lucru este identificarea soluțiilor juridice, ca finalul să se încheie nu doar cu un raport care poate fi prezentat și astăzi pe constatarea încălcărilor, dar și cu propuneri legislative”, a declarat Dinu Plîngău de la la tribuna Parlamentului.

Verificările efectuate până în prezent au scos la iveală discrepanțe majore între datele deținute de autorități privind numărul real al companiilor publice. Deși de la obținerea independenței Republica Moldova a avut în total 1.359 de întreprinderi de stat, datele actuale din registre sunt complet necorelate:

„Lucrul foarte grav care a fost depistat este incoerența între datele din registrele oficiale prezentate din instituțiile statului. Respectiv, la zi, conform Registrului de stat al persoanelor juridice, sunt înregistrate 515 întreprinderi de stat. Dintre aceste 515 întreprinderi de stat, 323 de întreprinderi sunt fără IDNO. Registrul patrimoniului public indică că Republica Moldova are 163 de întreprinderi de stat, iar conform informațiilor din Registrul fiscal de stat, sunt indicate 609 întreprinderi de stat”, a precizat președintele Comisiei.

O altă practică vicioasă identificată de membrii Comisiei vizează numirea persoanelor în conducerea companiilor de stat, unde se înregistrează rotații de personal la fiecare două sau trei luni.

„Riscul major este că persoana este numită nu pentru îndeplinirea atribuțiilor nemijlocite în activitatea acestei întreprinderi, ci mai degrabă ca o remunerație suplimentară la salariul de bază”, a subliniat Dinu Plîngău.

Salariu mediu de 63.000 de lei la MoldATSA

Topul celor mai mari retribuții financiare din sectorul public este condus de MoldATSA, Energocom și Moldovagaz. Cea mai accentuată majorare a fost înregistrată la MoldATSA, unde lefurile s-au majorat masiv în ultimii ani fără o fundamentare clară.

„Cea mai mare majorare de salariu a fost făcută la MoldATSA în ultimii doi ani, ceea ce constituie 81% din salariul existent. În 2019, salariul mediu la MoldATSA a fost 32.000 lei, în prezent salariul mediu este în jur de 63.000 lei. Problema este că la majorarea salariului se constată că în majoritatea cazurilor nu sunt confirmări sau justificări ale acestor majorări, deși legislația permite. Trebuie să existe o justificare de fiecare dată când există o asemenea majorare, mai ales când vorbim de o creștere cu 71%”, a adăugat deputatul.

Comisia de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie curent, la inițiativa Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS). Structura este formată din 11 deputați.