Dispariția lui Putin – un thriller pentru milioane

Contre-jour

De vreo zece zile, milioane de oameni, inclusiv cei din R. Moldova, trăiesc în interiorul unui thriller –„Dispariția lui Putin”. Liderul de la Kremlin n-a mai fost văzut din 5 martie 2015. Internetul e plin de zvonuri și scenarii dintre cele mai apocaliptice, desfășurate pe un larg evantai: liderul rus a decedat/a fost asasinat de o grupare rivală; este izolat de șefii structurilor de forță, nemulțumiți că politica președintelui rus le amenință averile și libertatea de călătorie în Occident; i s-a acutizat o boală mai veche… Zvonurile ajung până la „vestea” că Putin e copleșit de griji paterne, pentru că presupusa amantă i-a născut un copil, undeva, departe, într-o țară liniștită și prosperă.

Mai mulți bloggeri au demascat caracterul fals, trucat al fotografiilor puse în aceste zile pe site-ul președinției ruse, fotografii care ar reflecta o activitate tumultuoasă a lui Putin (stau și mă gândesc, bunăoară, cum și-ar fi „salvat” fața Kremlinul dacă la Moscova sosea într-o nouă vizită Dodon, care ar fi scris despre asta pe blogul său, și n-ar fi fost întâmpinat de Putin). „Efectul prezenței” este amplificat și de răspunsurile ezitante ale purtătorului de cuvânt al președintelui rus. Un purtător de cuvânt devenit el însuși subiectul glumelor și ironiilor jurnalistice, din cauza ipostazei sale dintre cele mai umilitoare: e obligat să relateze despre activitatea unui om pe care nu-l vede nimeni.

Fluxul informațional din Rusia, creat în jurul acestei intrigi, s-a împărțit în două: pe de o parte, televiziunea controlată de putere (a cui putere acum?) pretinde că nu s-a întâmplat nimic și, în consecință, subiectul dispariției sau al problemelor pe care le-ar avea Putin nici nu este abordat; pe de altă parte, Internetul dezbate aprins ciudata întâmplare, lansează teorii, interpretări, ipoteze din seria celor amintite mai sus. Și pentru ca poporul să stea liniștit, pentru ca în Piața Roșie să nu răsune strigăte de genul „țarul e fals!”, ca într-o savuroasă comedie sovietică a regizorului Gaidai, televiziunea de stat de la Moscova a strecurat știrea că Vladimir Putin a felicitat o biatlonistă cu victoria obținută la Campionatul Mondial. Amintitul deja purtător de cuvânt, Peskov, pentru a oferi și el o informație „de actualitate”, a povestit presei despre reacția președintelui Putin la moartea scriitorului Valentin Rasputin (rimă involuntară), decedat duminică, 15 martie.

Episodul ciudat cu dispariția lui Putin nu are încă un final cunoscut și este greu de anticipat care va fi acesta. S-ar putea ca Putin să reintre în scenă chiar înaintea publicării acestui text… sau poate nu. Oricum, întâmplarea revelează întregii lumi aberația sistemului politic instalat în Rusia, un sistem care se învârte în jurul unui om. Asasinarea lui Boris Nemțov sub zidurile Kremlinului a scos la iveală putreziciunea acestei construcții.

O țară întreagă este mințită în mod sfidător și dă senzația de paralizie generală. Indiferent de cum se va termina acest thriller, Putin va ieși la final – dacă va ieși! –, slăbit și vulnerabil. Cel care și-a cultivat obsesiv o imagine de superman, de macho politic (vezi celebrele sale fotografii – în aer, planând alături de cocori; pe pământ, călărind un urs siberian; în adâncul mărilor – în costum de scafandru, ridicând la suprafață o veche amforă grecească), se ascunde de propriul popor, de lumea întreagă (care nu poate uita de valiza atomică a președintelui rus!), și nu livrează opiniei publice măcar o simplă imagine lămuritoare, nefalsificată, care să demonstreze că e viu. Sau să recunoască, de pildă, că suferă de o gripă banală, de un virus care nu alege între regi și sărăntoci.

Putin a făcut din viața sa un secret de stat. Și-a camuflat măiestrit capitole din copilărie, și-a ascuns viața privată, izolându-și de lume copiii și soția (eventualele sale amante sunt și ele un subiect tabu), și-a ascuns bolile, banii și relațiile cu miliardarii. Țara a fost învățată că nu trebuie să știe, n-are nevoie să afle detalii despre cel care o conduce de 15 ani. Acum, cu „dispariția” sa misterioasă, cei 84% de susținători ai lui Putin (conform sondajelor), probabil se gândesc că dacă președintele tace înseamnă că așa se cuvine. Iar dacă a fost înlăturat de la putere, înseamnă că schimbarea s-a făcut cu acordul său și, deci, din nou, așa se cuvine. Tocmai de aceea nu iese nimeni în stradă să-și revendice idolul.

Dacă Putin va apărea luni pe cal alb și ne va spune ce s-a întâmplat, pedepsindu-i pe cei care au îndrăznit să-l conteste, un asemenea deznodământ îl va face și mai popular. Ratingul s-ar putea să-i crească chiar până la 100%, demonstrând o dată în plus puterea conducătorului providențial de la Moscova. Rusia a intrat într-o stare de spirit în care elemente de poveste, de magie se conjugă cu secvențe de coșmar.

Cele zece zile de tăcere care au agitat lumea ar putea fi o „operațiune specială”, cum multe a pus la cale Putin în anii săi de domnie. Pe 18 martie, când se va împlini un an de la anexarea Crimeii, Putin va flutura steagul celei mai mari „biruințe” din mandatele sale de președinte. Admiratorii îl vor aclama și-l vor ruga să continue marșul victorios început în Crimeea…

Ca acest thriller să se termine, e nevoie ca sistemul instaurat de Putin să fie schimbat. În caz contrar, așa cum afirmă mulți, va fi o agonie nu doar a liderului, dar și a țării pe care o conduce.