Banii și propaganda

Contre-jour

Ne-am temut că R. Moldova poate fi invadată de „omuleții verzi” ai lui Putin (o teamă întemeiată, de care încă n-am scăpat), dar am lăsat vraiște sistemul bancar. Au „fugit” dolarii din băncile noastre, adică au fost furați.

Cum ajungi, fără să vrei, să vorbești despre sistemul bancar

Și nu putea să se întâmple altfel, atâta timp cât un personaj ca Gheorghe Papuc, fostul ministru penal al Internelor, care a fugit din țară și e dat în căutare, a fost ales președinte al Consiliului de administrație la Banca Socială. Se întâmpla prin august 2014, țin minte acele zile, pentru că cineva mi-a spus – nu neapărat un mare specialist în bănci și finanțe – că R. Moldova poate fi lovită greu prin bănci. Ce competențe avea Papuc în sistemul bancar, încât să fie plasat într-o asemenea poziție? Poate doar una singură: aceea de a proteja și ascunde „tunurile financiare”.

Dacă acest lucru s-a întâmplat la Banca Socială, probabil că la fel de competenți erau și managerii celorlalte două bănci cu probleme: Banca de Economii și Unibank.

La cât se discută acum în societate despre bani, bănci și hoții, mulți înțeleg poate pentru prima dată că sistemul bancar este parte a siguranței naționale. De ce constatăm asta doar după ce s-au furat miliarde de lei, fără ca un sistem de control și protecție al Băncii Naționale să fi semnalat pericolul? Să întrerupă lanțul de credite neperformante oferite unor structuri obscure, cu identitatea ascunsă într-o cutie poștală.

Ilan Shor, care a fost președintele Consiliului de administrație al BEM – un om care își etalează fără jenă bogățiile de nabab oriental –, a devenit protagonistul știrilor din ultimele zile. Este anchetat, declarat bănuit, dar zboară cu o cursă charter la Istanbul și are curajul să revină la Chișinău. Poate că, tracasat de atâtea interogatorii și suspiciuni, milionarul își va dona averile pentru a se recupera o parte din banii furați. E și aceasta o doleanță a unui om care nu avea de gând să intre în hățișurile sistemului bancar, dar nu se poate sustrage bombardamentului cotidian cu știri despre bani furați, credite și offshore-uri.

Microfoane sau tancuri?

Deși mulți moldoveni au privit pe Internet sau la TV-urile moscovite făcătura cinică numită „Crimeea. Drumul spre Patrie”, rușii și-au dorit o proiecție specială la Chișinău, probabil pentru a demonstra o dată în plus superioritatea lor propagandistică în R. Moldova. Numai că Dmitri Kiseliov și autorul filmului, Andrei Kondrașov, n-au mai ajuns la eveniment. Au aflat că au interdicție de a intra în R. Moldova. Nu știu cum și-au regăsit demnitatea Ministerul de Interne și serviciile secrete, dar au reușit să prevină un imens scandal.

Propaganda care s-a pus în slujba proiectului imperialist „lumea rusă” este o armă letală a regimului Putin. Cei 84% care susțin politica Kremlinului sunt dovada eficienței acestei manipulări odioase. Ca să ne dăm seama de amploarea și miza operațiunii care spală creierele a milioane de oameni, e suficient să invocăm doar o cifră: pentru finanțarea unei singure zile de emisie a postului „Russia Today” se scot din bugetul federal 821 917,80 dolari. O sumă colosală, care ne face să înțelegem câtă nevoie este de un post de televiziune în limba rusă, în afara Rusiei, pentru a contracara această mașinărie infernală a minciunii și războiului. Orice s-ar spune, e mai bine să verși bani în mass-media decât să-i cheltuiești pe tancuri.