TESTAREA INTERNAȚIONALĂ PISA // Elevii din R. Moldova, în urma semenilor din alte state cu peste un an de școlarizare: Ce punctaje au luat la Matematică, Lectură și Științe în 2022

CONSTATĂRI // Rezultatele în școlile cu mai mult de 900 de elevi sunt mai bune decât în instituțiile de învățământ mici, decalajul dintre cunoștințele elevilor de la orașe și de la sate este substanțial, iar fetele învață mai bine ca băieții

Deși au recuperat din diferențele înregistrate în cadrul Evaluării Internaționale a Elevilor PISA din anul 2009, atunci când R. Moldova a participat pentru prima dată la acest exercițiu, elevii noștri mai rămân în urma celor din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cea care elaborează testele.

Rezultatele obținute de Republica Moldova la Evaluarea Internațională a Elevilor PISA 2022 arată că cea mai mare recuperare o avem la Matematică.

„Diferențele între rezultatele OECD și media R. Moldova, comparativ cu prima noastră participare în acest exercițiu, s-au redus. Noi am recuperat din decalajul pe care l-am avut inițial față de statele OECD. Dacă, în 2009, la Matematică ne despărțeau 99 de puncte de media OECD, 105 puncte la Citire/Lectură și 88 la Științe, atunci în 2022 acest decalaj s-a redus cu 41 de puncte la Matematică, 40 de puncte la Citire/Lectură și cu 20 de puncte la Științe”, a explicat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Potrivit ministrului, 40 de puncte PISA reprezintă circa un an de școlarizare: „Cu alte cuvinte, dacă inițial, în 2009, elevii noștri erau cam cu doi ani și jumătate în urmă la Matematică față de elevii din țările înalt dezvoltate din OECD, am recuperat și acum suntem cu un an și câteva luni în urmă față de ei”.

Testarea internațională PISA 2022, care s-a desfășurat în total în 81 de țări, a avut loc în perioada martie – mai 2022 în 290 de instituții de învățământ din R. Moldova, la exercițiu participând în total 6 800 de elevi cu vârsta de 15 ani sau circa 23% din tot efectivul de elevi cu vârste de 15 ani la acel moment în republică.

Testele, elaborate de OECD pentru a evalua în ce măsură elevii care absolvă învățământul obligatoriu pot pune în aplicare cunoștințele obținute în anii de școală și sunt pregătiți să participe pe deplin la viața comunității, au avut loc în premieră la calculator.

Comparativ cu datele elevilor din R. Moldova obținute în 2018, la Matematică am recuperat din diferență, am menținut aceeași diferență la Citire/Lectură, iar la Științe există o anumită creștere a acestui decalaj. Totuși, cunoștințele elevilor din școlile mici rămân în urmă cu aproximativ doi ani de școlarizare în comparație cu cele ale elevilor din școlile cu peste 900 de elevi.

„La domeniul Matematică, elevii din instituțiile mici, cu un număr total de elevi sub 400, punctajul mediu este mai mic cu 34 de puncte decât al elevilor din instituțiile cu un număr total de elevi între 400 și 900, adică instituții medii. Potrivit datelor OECD, această diferență de puncte este aproximativ echivalentă cu o diferență de un an de școlarizare. În același timp, punctajul obținut de elevii din școlile mici este cu 71 de puncte mai mic decât al elevilor din instituțiile de învățământ cu peste 900 de elevi, acestea fiind instituțiile mari. Această diferență reprezintă aproximativ doi ani de școlarizare”, a declarat Lilia Ivanov, directorul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, în cadrul aceleiași conferințe de presă.

Aceeași diferență este valabilă și pentru celelalte două domenii.

Constant, fetele au rezultate mai bune decât băieții la toate cele trei probe, iar diferența este destul de pronunțată. Fetele au performanță mai bună la Lectură/Citire cu 30 de puncte, la Științe – cu 8 puncte decât media băieților. Rezultatul la Matematică este puțin sub media băieților, dar nesemnificativ.

Totodată, performanțele elevilor din mediul urban sunt mult mai bune decât ale elevilor din mediul rural.

Rezultatele aceleiași testări internaționale mai arată că fiecare al doilea elev de 15 ani din R. Moldova atinge cel puțin nivelul minim de competență conform scalei PISA. Totodată, în instituțiile de învățământ mari, 7 din 10 elevi ating nivelul minim de competență, comparativ cu 3 din 10 elevi în instituțiile mici.

Comentând aceste rezultate, ministrul Dan Perciun a accentuat că rețeaua școlară existentă „menține copiii captive în instituții slabe din punct de vedere al performanței”, iar soluția ar fi crearea în centrele raionale a unor „școli-model”, la care să poată veni să studieze și copiii din sate.

„Problema rețelei supradimensionate și a lipsei accesului a copiilor din mediul rural din școli foarte mici la educație de calitate este ceea ce afectează cel mai mult rezultatele noastre școlare. Cea mai bună soluție este oferirea posibilității ca acești copii să acceseze instituții de învățământ mai mari din apropierea locului lor de trai. În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării va implementa proiectul „Școala-model”, menit să creeze o rețea de 35 de instituții de învățământ raionale mari, puternice în care vom investi până la 2 milioane de euro, în așa fel încât acestea să fie modernizate și să poată acomoda mai mulți copii din școlile mici din raionul respectiv. În 2024, urmează să selectăm 15 de instituții de învățământ care vor intra în prima fază a acestui proiect. Avem resurse deja identificate pentru acestea și căutăm resurse pentru încă 20 – 25 de instituții. Procurăm autobuze pentru a crește accesul, 70 de autobuze vor fi procurate la anul viitor. Totodată, am inițiat modificarea Codului Educației, astfel încât să putem oferi o alocație tuturor părinților care își vor muta voluntar copiii din școli cu mai puțin de 50 de elevi în școli mai mari. Planificăm ca aceste alocații să ajungă la 50 de euro pe lună”, a anunțat Dan Perciun.

Menționăm că, în 2022, Republica Moldova a participat pentru a patra oară la testarea internațională PISA.