Dealerii Fratelui cel Mare

Cine îşi dă silinţa să butoneze canalele de televiziune ruse care pot fi urmărite prin cablu în Republica Moldova, va constata că acest Big Brother al Moscovei nu a murit odată cu sucombarea URSS. Dimpotrivă. El este astăzi mai puternic şi mult mai bine echipat ca oricând.

Şi nici nu-i de mirare. Rusia, pentru a spăla pe creier populaţia Republicii Moldova, dispune astăzi nu de două posturi TV, ca în 1991, ci de cel puţin 20. Şi asta doar dacă luăm în calcul canalele care difuzează ştiri politice. Dacă adăugăm la acestea şi televiziunile sportive, muzicale, culturale ş.a.m.d., numărul lor lesne se dublează, dacă nu chiar se triplează.

Am urmărit miercuri canalele de la Moscova care au o acoperire consistentă în Republica Moldova: RTR Rossia, Pervîi canal, NTV, Ren TV, RBK, STS şi altele. Sare în ochi faptul că toate temele moldoveneşti din emisiunile de ştiri la 23 aprilie 2014 au fost selectate cu tendenţiozitate.

Mărul otrăvit al propagandei ruse

Voi enumera telegrafic doar titlurile. Iată-le: „Guvernarea de la Chişinău va creşte vârsta de pensionare”, „Moldovenii vor suferi dacă puterea va susţine Ucraina şi se va îndepărta de Rusia”, „57 la sută dintre moldoveni vor în Uniunea Vamală şi doar 32 în UE”, „În Republica Moldova au murit 50 de sate”, „Avioanele NATO, survolând teritoriul Moldovei, sperie populaţia” . „SUA tensionează situaţia de la Marea Neagră” etc.

Toate aceste informaţii, care conţin nişte semi-adevăruri amestecate cu minciuni sfruntate, sunt prezentate cu o vădită rea-voinţă. Ar mai fi de spus că în aceeaşi zi posturile ruseşti au trecut cu vederea faptul că Guvernul de la Chişinău, de exemplu, a majorat salariul minim cu 250 de lei sau că Republica Moldova va beneficia de sprijinul financiar al Franţei.

Chiar la ora când scriu aceste rânduri sunt difuzate rezultatele ultimului sondaj de opinie, prezentate de Institutul de Politici Publice. Acestea confirmă o dată în plus că televiziunile ruse constituie o năpastă.

Potrivit Barometrului de Opinie Publică, bunăoară, jumătate (sic!) dintre moldoveni consideră că anexarea Crimeii la Federația Rusă reprezintă voința liberă a cetățenilor din peninsulă. În acelaşi timp, 69 la sută nu vor ca ruşii să ne anexeze şi nouă Transnistria. Această lipsă de logică este, neîndoios, rodul otrăvit al propagandei televizuale ruse.

Teroarea poliţiei ruse a gândirii

Priveşti şi te cruceşti cum Fratele cel Mare călăreşte în voie nişte canale aparţinând unor magnaţi care sunt totodată şi fruntaşi ai coaliţiei proeuropene. Înţeleg că la mijloc nu-i nimic personal, doar business.

Pentru Prime sau TV 7 este profitabilă, desigur, o conexiune cu Pervîi canal sau NTV. Totuşi, dnii Vlad Plahotniuc, Chiril Lucinschi şi alţii, dacă vor să fie politicieni şi antreprenori responsabili, nu ciocoi şi bişniţari ordinari, trebuie să demonstreze că pun interesul naţional mai presus decât cel meschin.

Nu mai spun că oamenii de afaceri, storcând profituri din exploatarea veninului injectat în societate de televiziunile ruse, îşi taie creanga de sub picioare. Poliţia rusă a gândirii, ca să-l parafrazez pe acelaşi George Orwell, până la urmă nu-i va cruţa nici pe dealerii Fratelui cel Mare. Poate că pe ei în primul rând.

Teroarea lui Big Brother de la Moscova trebuie să înceteze. Ori ne integrăm în Europa, ori ne drogăm cu televiziunile ruse.