Rusia suspendă livrările de gaze către Armenia, pe fondul răcirii relațiilor cu Moscova

Rusia va suspenda temporar livrările de gaze către Armenia pentru efectuarea unor lucrări de întreținere, în contextul în care relatiile dintre Moscova și Erevan continuă să se răcească.

Compania rusă de gaze Gazprom va opri livrările către Armenia pe durata unor lucrări planificate de întreținere a infrastructurii conductei. Măsura a fost anunțată luni de subsidiara regională a companiei.

Conducta de gaze Caucazul de Nord-Transcaucazia pornește din sudul Rusiei și traversează Georgia înainte de a ajunge în Armenia. Funcționarea acesteia va fi suspendată temporar începând de marți, iar lucrările sunt programate să se încheie pe 25 septembrie.

Gazprom Armenia a anunțat că, în perioada intervențiilor, consumatorii vor primi gaze din rezervele interne ale țării, precum și din importuri suplimentare provenite din Iran. Lucrări similare de întreținere au fost efectuate și în luna septembrie a anului trecut.

În 2025, Rusia a furnizat Armeniei 2,7 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce a reprezentat 82% din totalul importurilor de gaze ale țării. Moscova vinde Erevanului gaz la un tarif preferențial de 177,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi, în baza unui acord bilateral care expiră la sfârșitul acestui an.

Premierul Nikol Pașinian a declarat, vineri, 11 septembrie, că Armenia își va diversifica sursele de energie. Suspendarea livrărilor rusești are loc însă pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.

Armenia rămâne, în mod formal, un aliat al Rusiei, dar în ultimii ani și-a intensificat cooperarea cu Uniunea Europeană. Această orientare provoacă nemulțumirea Kremlinului și amplifică tensiunile dintre Moscova și Erevan.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut Armeniei să organizeze un referendum național. Prin acest scrutin ar urma să fie decisă aprofundarea integrării europene sau menținerea statutului de membră a Uniunii Economice Eurasiatice, organizație condusă de Moscova.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat luna trecută că țara sa ar putea începe „în viitorul apropiat” procedura oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană. După depunerea cererii, Armenia ar urma să organizeze un referendum privind aderarea.

„Am putea declanşa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noştri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Paşinian, fără a preciza vreo dată.

Solicitarea privind organizarea unui referendum nu a venit doar din partea liderului rus. Aceeași cerere a fost formulată și de președinții Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului.

Virajul european al Erevanului a dus la răcirea relațiilor cu Moscova, care a introdus sancțiuni împotriva Armeniei. Rusia a interzis, în special, importul de produse agricole armenești, pentru care reprezintă o piață importantă și una dintre principalele destinații comerciale.

Printre reproșurile formulate de Armenia la adresa Rusiei se numără faptul că Moscova nu a sprijinit Erevanul în conflictul cu Azerbaidjanul din 2023. Această nemulțumire a contribuit la îndepărtarea treptată a celor două state.

Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate încheiat cu Rusia. Nikol Pașinian a afirmat că ar fi „satisfăcut” ca țara sa să fie exclusă în cele din urmă din acest pact, fapt care l-ar elibera „de dilema de a a renunţa la el sau nu”.

La începutul lunii septembrie, prim-ministrul armean a declarat că, dacă Rusia decide să-și retragă baza militară din Armenia, Erevanul nu se va opune. Declarația a venit ca răspuns la afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia, dacă Armenia solicită retragerea bazei rusești de pe teritoriul său, acest lucru s-ar putea întâmpla „chiar de mâine”.

Baza militară rusă nr. 102 este situată în orașul Gyumri, în nord-vestul Armeniei. Gyumri este al doilea oraș ca mărime din țară și se află la mai puțin de zece kilometri de granița cu Turcia.

„Dacă Rusia decide să retragă baza militară din Armenia, nu ne vom opune, dar dacă îşi exprimă dorinţa de a rămâne acolo, suntem pregătiţi să discutăm acest lucru”, a afirmat Paşinian.

El a adăugat că Armenia nu a ridicat niciodată problema viitorului bazei militare rusești de pe teritoriul său. „Nu am ridicat niciodată aceste probleme în tot acest timp”, a insistat el, făcând aluzie atât la perioada de când se află la putere, cât și la cei peste trei decenii de prezență a bazei rusești în Armenia.

Pașinian a răspuns astfel declarațiilor președintelui rus Vladimir Putin, care a afirmat că, dacă Armenia va solicita retragerea bazei rusești de pe teritoriul său, acest lucru s-ar putea întâmpla „chiar de mâine”.

„Dacă Armenia consideră că nu are nevoie de baza rusească, vom pleca chiar de mâine", a declarat şeful Kremlinului într-un moment în care Moscova şi Erevanul, cândva aliaţi apropiaţi, se distanţează din ce în ce mai mult.

El a adăugat că, dacă poporul dorește ca baza rusească să rămână la Gyumri, militarii nu se vor clinti de acolo. Declarațiile reflectă nivelul tot mai ridicat al tensiunilor dintre cele două țări, în condițiile în care Armenia își caută noi parteneri și încearcă să-și reducă dependența de Rusia.