De ce în Occident se discută despre unirea Republicii Moldova cu România?

Prezentul continuu // Interesul pentru tema cu pricina a crescut după anexarea rusească a Crimeii și declanșarea ostilităților în estul Ucrainei

Dacă toți românii, nu doar cei dintre hotarele țării, ar opta pentru unire, Republica Moldova cel târziu până în aprilie 2018 ar deveni o parte a statului român. Acesta este laitmotivul unui articol publicat săptămâna curentă în prestigiosul săptămânal german„Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

Sub radar internațional

Sare în ochi faptul că, de la un timp încoace, mass-media din Europa și cea de peste Oceanse apleacă asupra chestiunii unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România. Aceasta a ajuns sub radarul presei internaționale mai cu seamă după anul 2013, când Traian Băsescu și-a lansat notoriul său proiect de țară.

Totuși, interesul pentru tema cu pricinaa crescutdupă anexarea rusească a Crimeii și declanșarea ostilităților în estul Ucrainei. Problema fusese abordată de-a lungul ultimelor luni de reputate instituții de presă din Franța, Marea Britanie, Belgia sau SUA.

Probabilitatea unirii celor două state românești a fost analizată recent și de Agenția americană „Stratfor”. Relatări despre mitingurile unioniste din Chișinău au transmis Fox News, ABC News, Radio Free Europe/Radio Libertyș.a.

Comentariile din presa occidentală au fost,de regulă, pertinente și preponderent pozitive. Sentimentele și aspirațiile unioniste au găsit înțelegere, iar în multe cazuri chiar susținere.

De ce tot mai mulți moldoveni își dorescunirea

O figură aparte face ultima analiză pe tema unirii celor două state românești, semnată în „Frankfurter Allgemeine Zeitung” de jurnalistul german Karl-Peter Schwarz. El caută să găsească răspunsuri la o întrebare care începe să frământe opinia publică occidentală: de ce tot mai mulți moldoveni își doresc unirea cu România?

Autorul mai întâi face recurs la istorie pentru a le explica germanilor că Basarabia este pământ românesc. El amintește că aceasta ultima dată fusese ocupată de Uniunea Sovietică sub pretextul „eliberării de fascism” în august 1944. Spune că tăvălugul represiunilor staliniste a ucis nu mai puțin de 350 de mii de români basarabeni.

Totodată, arătând că, potrivit ultimelor sondaje, cel puțin doi din trei români se pronunță pentru unirea Republicii Moldova cu România, semnatarul articolului din publicația germană scrie că până și politicienii de la Chișinău care se identifică drept româniresping, din varii considerente, deocamdată posibilitatea fuziunii celor două state.

Numai că privirile aruncate de populație spre Prut devin insistente. Tot mai mulți moldoveni au nu doar pașaport românesc, ciși o mentalitate românească.

În final, Karl-Peter Schwarz trage o concluzie ce dovedește o bună cunoaștere a realităților de la fața locului. În opinia sa, astăzi numărul unioniștilor dintre Prut și Nistru crește nu doar datorită renașterii conștiinței naționale, ci și în urma faptului că, pentru tot mai multă lume, unirea este singura salvare de căderea în prăpastia istorică pe a cărei margine s-a pomenit Republica Moldova.

Restabilirea statu-quoului interbelic

Așadar, Occidentul pare tot mai preocupat de problema unirii Basarabiei cu România, temă care până mai ieri era tabu. Și acest fapt mi se pare simptomatic.

Eșuarea proiectului „Republica Moldova”, la care face aluzie și „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, dezastrul financiar, presiunile geopolitice, statutul de „battleground state”, căruia Chișinăul nu este în stare să-i facă față, netezesc drumul spre o revizuire a frontierelor în viitorul previzibil. Indiferent de modul în care se va încheia războiul din Ucraina, procesul de pacificare în acest spațiu geopolitic va implica schimburi de teritorii și, în consecință, modificări de hotare.

Cel de-al doilea stat românesc nu are cum să se sustragă unor transformări iminente în zonă. Cea mai firească și la îndemână soluție este restabilirea, cel puțin parțială, a statu-quoului interbelic al teritoriului numit astăzi Republica Moldova.