Studiu internațional cu produse din România: carnea pe bază de plante are mai multe fibre, dar mai puține proteine decât cea obișnuită

Principalele concluzii:

Carnea pe bază de plante conține, în medie, cu 4,9 grame mai puține grăsimi saturate și cu 4,0 grame mai multe fibre la fiecare 100 de grame, comparativ cu produsele din carne obișnuite.

În schimb, carnea reală oferă, în medie, cu 4,3 grame mai multe proteine, în timp ce conținutul de sare este aproape identic în cazul produselor analizate.

Cât de diferită este, din punct de vedere nutrițional, carnea pe bază de plante față de carnea obișnuită? Un studiu publicat în 2025 în revista „Frontiers in Nutrition” a comparat 160 de alternative vegetale la carne cu 170 de produse din carne comercializate în Germania, România și Irlanda.

Analiza evidențiază compromisurile nutriționale dintre cele două categorii și arată că niciuna nu poate fi considerată automat superioară în toate privințele.

Cum se compară carnea pe bază de plante cu cea reală

Datele de mai jos prezintă cantitatea medie de nutrienți la 100 de grame, precum și diferența dintre carnea pe bază de plante și carnea reală:

Carne reală: carbohidrați – 2,9 grame; fibre – 0,3 grame; zaharuri – 0,8 grame; sare – 1,5 grame; grăsimi nesaturate – 11,1 grame; proteine – 17,1 grame; grăsimi saturate – 7,4 grame.

Carne pe bază de plante: carbohidrați – 10,2 grame; fibre – 4,3 grame; zaharuri – 1,9 grame; sare – 1,5 grame; grăsimi nesaturate – 8,7 grame; proteine – 12,8 grame; grăsimi saturate – 2,5 grame.

Diferența dintre produsele vegetale și cele din carne este de 7,3 grame în plus la carbohidrați, 4,0 grame în plus la fibre și 1,1 grame în plus la zaharuri. În același timp, carnea pe bază de plante are cu 2,4 grame mai puține grăsimi nesaturate, cu 4,3 grame mai puține proteine și cu 4,9 grame mai puține grăsimi saturate.

Dintre aceste diferențe, aportul de fibre și cel de grăsimi saturate au fost considerate suficient de importante pentru a avea un impact vizibil asupra consumului zilnic. Diferența de carbohidrați, deși semnificativă la nivelul produsului, nu a fost suficient de mare pentru a influența în mod notabil aportul zilnic potrivit metodologiei studiului.

Analiza mai largă a arătat că produsele din carne au avut, în medie, cu aproximativ 20% mai multe calorii. Acest rezultat este explicat în principal prin conținutul mai ridicat de grăsimi. Sarea, menționată frecvent ca un motiv de îngrijorare în cazul înlocuitorilor de carne, a avut o valoare medie aproape identică în cele două categorii. Totuși, diferențele dintre produsele individuale pot fi considerabile.

Sunt alternativele vegetale la carne sănătoase?

Diferența de proteine nu înseamnă că o alimentație bazată pe plante este lipsită de proteine. Fasolea, lintea, cerealele, nucile, semințele și soia pot furniza cantități importante de proteine. O alimentație variată poate contribui, de asemenea, la asigurarea aminoacizilor esențiali de care organismul are nevoie.

Este important de făcut o distincție între înlocuitorii de carne și categoria mai largă a proteinelor vegetale. Tofu, fasolea, lintea și alte alimente minim procesate pot reprezenta alternative nutritive fără să încerce să imite gustul și textura unui burger sau ai unui cârnat.

Unele produse vegetale pot avea, astfel, un profil nutrițional favorabil, dar acest lucru nu se aplică automat tuturor înlocuitorilor disponibili pe piață. Gradul de procesare și lista ingredientelor pot varia mult de la un produs la altul.

Comparația este mai complicată decât diferența dintre plante și animale

Gram pentru gram, proteinele de origine animală conțin, în general, mai mulți aminoacizi esențiali și sunt mai ușor de digerat. Cu toate acestea, o alimentație vegetală bine planificată poate furniza suficiente proteine și aminoacizi esențiali, mai ales atunci când include surse variate, precum leguminoase, cereale, nuci, semințe și soia.

În același timp, unele produse care imită carnea se pot compara favorabil cu carnea roșie din punct de vedere nutrițional. Consumatorii ar trebui însă să acorde atenție cantității de sodiu și gradului de procesare atunci când evaluează un anumit produs.

Prin urmare, este carnea pe bază de plante mai sănătoasă decât carnea reală? Datele nu oferă un răspuns simplu, de tipul „da” sau „nu”. Fiecare categorie are avantaje și dezavantaje nutriționale, iar produsele pot varia substantial.

Pentru consumatori, eticheta nutrițională poate fi mai relevantă decât simpla mențiune „pe bază de plante” sau „carne”. Verificarea proteinelor, a grăsimilor saturate, a fibrelor, a sării și a gradului de procesare poate ajuta la alegerea unei optiuni mai potrivite pentru alimentația de zi cu zi.