Ce trebuie să ştie mişeii care vor ridica armele împotriva Republicii Moldova

Prezentul continuu // Deşi în aparenţă se joacă aceeaşi piesă din Donbass, iar sforile le trage acelaşi păpuşar din Kremlin, scena este total diferită şi nu le oferă nicio şansă nebunilor care vor da crezare propagandei ruse

Într-o înregistrare postată marţi, deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, sugera, la o întâlnire cu ambasadorii străini acreditați la Chișinău, că în Autonomia găgăuză ar putea izbucni o răscoală armată. Deşi o zi mai târziu acesta şi-a dezavuat propriile afirmaţii, susţinând că ar fi fost copleşit de emoţii, ieşirea lui publică este simptomatică.

Fitilul găgăuz pentru incendierea sudului ucrainean

Punând cap la cap o serie de întâmplări produse în ultimul timp, obţinem un tablou pe cât de dezolant, pe atât de îngrijorător. Îndemnurile guvernatorului Găgăuziei şi preşedintelui Adunării Populare de a construi baricade la intrarea în regiunea autonomă, speculaţiile pe tema unei posibile declaraţii de independenţă a Găgăuziei, crearea unor pretinse gărzi populare, întâlnirea de taină a episcopului de Bălţi, başcanului şi a unui kaghebist reciclat, luate laolaltă, dovedesc o foială extrem de suspectă.

Există similitudini uluitoare între evoluţiile de astăzi din Comrat, pe de o parte, şi cele din Donbass înainte de apariţia primelor formaţiuni paramilitare în Donbass, pe de alta. Îndărătul acestei forfote aparent derizorii din Ucraina Răsăriteană, se ascundea, după cum au arătat evenimentele ulterioare, o mişelească conjuraţie a Rusiei, care a dat foc regiunilor Doneţk şi Luhansk, ruinându-le şi scăldându-le în sânge.

Se pare că Moscova, al cărei plan de creare a unui stat satelit, prin inducerea anarhiei şi provocarea unui război fratricid, a dat chix, se căzneşte acum să aprindă fitilul unei confruntări militare în Găgăuzia pentru a incendia sudul Ucrainei şi a salva astfel proiectul Novorusia. Tocmai de aceea agenturile Moscovei îi instigă pe găgăuzi la nesupunere, încurajându-i să ridice armele împotriva Republicii Moldova după semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Deşi în aparenţă se joacă aceeaşi piesă din Donbass, iar sforile le trage acelaşi păpuşar din Kremlin, scena este total diferită şi nu le oferă nicio şansă nebunilor care vor da crezare propagandei ruse. Iată cinci motive pentru care orice rebeliune prorusă este sortită eşecului.

Cauzele înfrângerii ruse

Prima. Jocurile de-a independenţa a elementelor radicale de la Comrat s-au terminat. În condiţiile agresiunii ruse împotriva Ucrainei, orice tentativă de secesiune forţată va fi calificată drept terorism şi va fi eradicată fără menajamente chiar la cererea comunităţii euroatlantice care nu doreşte răspândirea infecţiei separatiste, induse de Putin.

A doua. Chişinăul, ca şi Kievul, are girul UE şi SUA, fapt reconfirmat deunăzi de ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski, de a reprima în forţă orice insurecţie anticonstituţională.

A treia. Chiar dacă forţele armate moldoveneşti sunt slabe pentru moment, ele se vor bucura, într-un timp util, după cum arată experienţa ucraineană, de tot sprijinul militar şi logistic occidental pentru a se pune rapid pe picioare.

A patra. Separatiştii găgăuzi nu vor primi niciun sprijin din afară, ei fiind izolaţi de bazele teroriştilor din Rusia.

A cincea. Căpeteniile separatiste sau aventurierii locali care se vor apuca să pună în aplicare planurile ruseşti de destabilizare a zonei nu au unde da bir cu fugiţii. Pentru aceştia zona conflictului pe care intenţionează să-l provoace se va transforma într-o capcană de care ei nu vor avea cum să scape.