Accidentul feroviar de lângă Moscova – un atac terorist?

Prezentul continuu // În Occident a apărut cartea „KGB aruncă în aer Rusia” în care se arăta fără putință de tăgadă că atentatele soldate cu zeci de victime omenești au fost organizate de FSB pentru a-i asigura lui Putin victoria în alegeri

Ciudat! Deși printre ipotezele oficiale în cazul accidentului feroviar de lângă Moscova nu se numără și prezumția unui atentat terorist, această supoziție a fost comentată, totuși, chiar de președintele Rusiei.

Un episod dubios

Vladimir Putin a declarat că deocamdată nu dispune de informații care i-ar permite să presupună că ciocnirea trenurilor ar fi fost un atentat terorist. Am trece peste aceste afirmații, dacă n-ar ridica semne de întrebare circumstanțele în care liderul de la Kremlin s-a pronunțat asupra subiectului cu pricina.

Aflat la Shanghai, Putin tocmai promitea o investigație completă a coliziunii, când un ziarist l-a întrebat, tam-nisam, dacă nu cumva „radicalii ucraineni” au provocat accidentul. Cu toate că președintele a oferit un răspuns negativ, modul în care a fost enunțată presupunerea unui atentat săvârșit de ucraineni mi se pare dubios.

Jurnaliștii ruși care îl însoțesc pe Putin în călătoriile prin țară sau peste hotare sunt aleși pe sprânceană. Ei nu pun întrebări de capul lor. De altfel, reporterii chinezi sunt în aceeași situație.

Întreaga planetă poate urmări un grandios spectacol al obedienței la întâlnirile anuale ale președintelui rus cu mass-media. Întrebările sunt regizate și selectate din timp. Surprizele se exclud. Până și întrebarea despre divorțul lui Putin fusese montată în prealabil.

De unde și concluzia că insinuarea privind „implicarea radicalilor ucraineni” n-a fost întâmplătoare. Totul a fost înscenat.

O manevră manipulatoare

Miroase a manevră manipulatoare. Pentru a induce ideea unui atentat terorist, nu-i nevoie să lansezi o asemenea ipoteză. S-ar vedea de la o poștă că-i cusută cu ață albă. Este destul să faci un enunț negativ care ulterior ar putea fi dat ca adevărat.

Unde mai pui că un atare tertip a mai fost folosit de Putin. Pentru prima dată el a făcut asta în septembrie 1999, când la Moscova și în alte câteva orașe ale Rusiei au explodat mai multe blocuri de locuit.

Fiind întrebat de ziariști dacă cecenii sunt cei care au comis atacurile teroriste, el a răspuns că deocamdată nu are informații precise, dar promite o anchetă completă. Însă presa a început să inculpe militanții din Caucazul de Nord fără să aducă vreo probă mai de Doamne ajută.

Pe valul unor acuzații gratuite, Putin, un neică-nimeni pe atunci, a câștigat scrutinul prezidențial. Ulterior, în Occident a apărut cartea „KGB aruncă în aer Rusia” în care se arăta fără putință de tăgadă că atentatele soldate cu zeci de victime omenești au fost organizate de FSB pentru a-i asigura lui Putin victoria în alegeri.

O țară cu risc ridicat

Nu sunt adeptul teoriei conspirației și de aceea nu afirm că istoria se repetă. Totuși, speculațiile jurnaliștilor de curte ai Kremlinului pe marginea coliziunii trenului Moscova-Chișinău cu un marfar trezesc suspiciuni.

Se creează impresia că oficialitățile ruse au avut nevoie de această tragedie, de vreme ce până și Putin s-a apucat să cugete pe tema unui posibil atac terorist. Nu-i exclus să fie un pretext pentru a băga zâzanie între Ucraina și Republica Moldova.

Oricum, Rusia este tot mai periculoasă. Dar nu pentru că acolo se răstoarnă trenurile și cad avioanele.

Fosta metropolă are un comportament infracțional. Reprimarea opoziției, îngrădirea libertății de exprimare, cotropirea de teritorii străine – toate acestea o transformă într-o țară cu risc ridicat pentru propriii cetățeni, necum pentru străini. Conaționalii noștri ar trebui să se gândească bine înainte de a se îmbarca în trenul Chișinău-Moscova.