O nouă ţintă a lui Putin. Va reuşi propaganda rusă să încline din nou balanţa?

Sursa: ziare.com

După scrutinul din Olanda, unde populistul Geert Wilders era creditat cu prima şansă, dar a pierdut în faţa lui Mark Rutte, actualul premier şi preşedintele Partidului Poporului (centru-dreapta), urmează alegerile din Franţa. În data de 23 aprilie va avea loc primul tur, iar marea finală se va desfăşura în dată de 7 mai, când se vor confrunta candidaţii aflaţi pe primele două locuri.

Cele mai multe sondaje de opinie îi dau ca favoriţi pe Emmanuel Macron, un candidat independent cu vederi politice de centru şi Marine Le Pen, candidata extremei drepte, şefa Frontului Naţional Francez.

Dintre cei doi, Emmanuel Macron este dat drept favorit pentru a prelua fotoliul de preşedinte al Franţei. Acest scrutin este cel de-al doilea mare examen pe care-l dă Uniunea Europeană după eşecul înregistrat anul trecut prin ieşirea Marii Britanii din UE în urma unui referendum cu un rezultat surprinzător.

Brexit-ul a fost o gură de oxigen cu care s-au alimentat mişcările populiste susţinute de Vladimir Putin, liderul autocrat care duce un adevărat război politic şi informaţional împotriva NATO şi UE. Deşi sondajele de opinie îl dau ca favorit pe Macron, nimic nu este încă jucat. Şi Hillary Clinton a condus în sondajele de opinie şi a pierdut în faţa populistului Donald Trump. În plus, şi în cazul referendumului din Marea Britanie susţinătorii rămânerii în UE au fost creditaţi cu prima şansă, dar au pierdut. În mijlocul unei astfel de confruntări, orice e posibil.

Vladimir Putin a dezvoltat de-a lungul timpului relaţii puternice cu mulţi oameni influenţi din politica Franţei. Marine Le Pen a fost acuzată în repetate rânduri că îşi finanţează partidul cu bani veniţi pe traseul Moscova - Paris.
„Franţa este o ţintă importantă pentru Rusia. Ţara este un pilon-cheie al Uniunii Europene, un important membru NATO şi găzduieşte cel mai mare partid de extremă dreapta din Europa, Frontul Naţional, al cărui lider, Marine Le Pen, care a beneficiat de finanţare din Rusia, este aşteptată ca în data de 7 mai să câştige alegerile prezidenţiale”, scrie cotidianul britanic The Guardian.

Emmanuel Macron, inamicul Moscovei

Toată campania de discreditare a Kremlinului s-a concentrat pe un singur candidat, e vorba de Emmanuel Macron, singurul critic al lui Vladimir Putin dintre politicienii porniţi în cursa pentru Palatul Elysee. În mai multe rânduri, Macron a spus că este victima unei operaţiuni de discreditare administrată direct de către Kremlin. Toate mijloacele de presă controlate de Rusia şi care activează pe teritoriul francez îl au drept ţintă pe candidatul independent.

„La începutul acestui an, Macron a acuzat public Rusia că încearcă să-l discrediteze prin ştiri false distribuite de către mass-media controlată de Kremlin, cum ar fi Russia Today şi Sputnik, distribuind masiv inclusiv zvonuri despre viaţa sa sexuală. Această reacţie a venit la scurt timp după ce Julian Assange a declarat ziarului rus Izvestia că WikiLeaks va arunca benzina pe focul alegerilor prezidenţiale franceze - o declaraţie interpretată de către RT şi Sputnik ca referindu-se la dezvăluiri despre Macron.

În schimb, platformele sociale pro Putin din Franţa au fost extrem de ocupate în ultima vreme pentru a-i spăla şi pentru a-i lăuda pe Le Pen, Fillon şi, mai recent, pe Melenchon”, scrie The Guardian în articolul „Spectrul influenţei ruseşti asupra alegerilor din Franţa”, publicat în dată de 12 aprilie, ultimii trei fiind candidaţi la preşedinţie susţinuţi de Vladimir Putin.

În data de 30 martie 2017, şeful Comisiei de Informaţii a senatului american, Richard Burr, o persoană care are acces la rapoarte sensibile care vin din zona agenţiilor de securitate a spus că „Rusia intervine în alegerile din Franţa la fel cum a făcut-o în campania electorală din SUA”, a declarant el, fiind citat de postul TV de ştiri France 24.

Câteva fisuri în strategia de lupta a Kremlinului

Dar în toată această lupta purtată de Moscova cu democraţiile occidentale au apărut câteva fisuri. După succesul înregistrat de campaniile lui Putin în Statele Unite, dar şi în Marea Britanie, o bună parte a opiniei publice a conştientizat pericolul. De asemenea, serviciile de informaţii au reacţionat, încercând să blocheze influenţa Kremlinului în mass-media şi pe platformele sociale.

Un alt război se poartă în zona întunecată a internetului, unde serviciile de informaţii au început să aresteze hackerii care lucrau pentru Moscova şi care au spart zeci de servere, sustrăgând informaţii despre inamicii lui Vladimir Putin, printre victime numărându-se serverele Partidului Democrat, serverele Yahoo!, au fost compromise peste un miliard de conturi de mail, conform unui comunicat oficial al companiei, serverele autorităţilor electorale din mai multe state americane şi, mai nou, serverele autorităţii electorale britanice în perioada referendumului.

„Guvernele străine, cum ar fi (cele din - n.red.) Rusia şi China, ar fi fost implicate în prăbuşirea unui site de înregistrare a alegătorilor britanici în perioada premergătoare referendumului pentru rămânerea în UE”, susţine un raport al Comisiei de Afaceri Publice din parlamentul britanic, citat de cotidianul The Guardian.

Încet, încet, apar dovezile că evenimentele şocante de anul trecut nu s-au petrecut de la sine, ci au fost efectul unei bombe asamblate atent timp de mai mulţi ani de către serviciile de informaţii din Rusia şi, probabil, în colaborare cu alte agenţii interesate în prăbuşirea încrederii în democraţiile occidentale.

Alegerile din Franţa reprezintă un test important care va răspunde şi la întrebarea: cât de puternic mai e Vladimir Putin?

Date-cheie despre alegerile din Franţa:
• Primul tur va avea loc în dată de 23 aprilie, turul al doilea în dată de 7 mai.

• Preşedintele e ales pentru o perioadă de cinci ani.

• Emmmanuell Macron, fost ministru al Economiei în 2014, este un politician de centru care candidează independent. Este cotat cu prima şansă.

• Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional Francez, mişcare de extrema dreaptă, a fost acuzată în mai multe rânduri de legături cu Rusia. L-a vizitat personal pe Vladimir Putin la Moscova în luna martie a acestui an. Conform ultimelor sondaje, va intra în turul doi unde se va confrunta cu Macron.

• Francois Fillon, candidatul de centru-dreapta, fost prim-ministru, este nominalizatul Partidului Republican. E cunoscut şi el ca fiind în sfera de influenţă rusească. S-a pronunţat în mai multe rânduri pentru ridicarea sancţiunilor economice împotriva Rusiei ca urmare a invadării Crimeii şi a conflictului din Ucraina. Implicat într-un mare scandal de corupţie, popularitatea lui s-a prăbuşit.

• Jean-Luc Melenchon, candidatul comunist, a urcat în sondajele de opinie din ultima vreme, fiind cotat cu cea de a treia şansă. De asemenea, şi el se află în sfera de influenţă a Kremlinului, fiind promovat intens de postul TV Russia Today şi de platforma de ştiri Sputnik, ambele coordonate de Moscova.

Sursa: ziare.com