Statul surd și orb și politicienii cu telefoane de aur

Semne diacritice

Toată lumea așteaptă cu sufletul la gură rezultatele investigațiilor efectuate de comisia parlamentară în chestiunea Băncii de Economii. Până și președintele Consiliului de Administrație al BEM, Ilan Șor, se declară intrigat și vrea să afle ce s-a întâmplat cu adevărat cu acest „titanic” al sistemului bancar moldovenesc. De unde s-a luat „ghețarul” fatal în apele Bâcului? În mod logic, s-ar putea crede că e greu de găsit o persoană care să știe mai bine despre starea de lucruri la această bancă decât cel care o conduce de ceva timp, dar la noi logica funcționează probabil altfel decât în afara Republicii Moldova.

Între timp, presa a publicat un document confidențial pe marginea unui audit efectuat la BEM în 2012, document care poartă semnătura actualului ministru al Economiei, Stephane Bride, care reprezenta atunci compania de audit. Citind cum și cui acorda BEM împrumuturi generoase (9,4 milioane de euro), ai senzația că parcurgi începutul unui roman polițist. O parte din bani au mers spre firme offshore din Noua Zeelandă, Panama, Belize, Insulele Virgine, printre care și unele cu restanțe la plata creditelor. „Există posibilitatea că acești debitori reprezintă un grup de persoane ce acționează în comun”, se spune în scrisoarea respectivă, citată de agora.md.

Au primit bani și importatori care nu importă nimic, firme neînregistrate ca plătitori de TVA, deși au venituri peste pragul minim. „În această situație, importul în R. Moldova a bunurilor pentru care s-au luat acele credite nu are sens economic”, menționează auditorul. Și fiindcă cel care împrumută bani trebuie să depună gaj, în patru din cinci cazuri acesta „nu a fost evaluat corespunzător situației reale de pe piața imobiliară”.

Scrisoarea a fost adresată Corinei Burlacu, președinte interimar al BEM în perioada respectivă, iar o copie a fost trimisă la Banca Națională, dar nu s-a schimbat nimic. În total, pierderile BEM pentru anul 2012 au constituit, conform calculelor BNM, peste 300 de milioane de lei, iar creditele „neperformante”, adică oferite fără respectarea riguroasă a condițiilor stabilite pentru acordarea de împrumuturi, au depășit 1 miliard de lei. Și, în toiul scandalului de după vânătoarea fatală a procurorului general în Pădurea Domnească, legislatorii au format o comisie parlamentară de anchetă care să descopere cauzele și să propună soluții pentru criza de la BEM.

Cu ce s-a terminat lucrul acelei comisii știe toată lumea: cu privatizarea BEM, mai bine zis, cu vânzarea pachetului majoritar de acțiuni aparținând statului, pentru suma de 85 de milioane de lei, unei companii obscure din Rusia, despre care nici astăzi nu se știe prea multe, decât că l-a numit președinte al Consiliului de Administrație pe Ilan Șor. Se vorbea atunci și despre anchetarea fostului președinte al BEM, Grigori Gacikevici, dar se pare că a fost o „fumigenă” pentru public.

În loc să se îmbunătățească, după privatizare, situația BEM s-a agravat pe parcursul anului 2014, așa încât era să falimenteze, dacă nu intervenea Guvernul cu o sumă enormă, dar secretizată, ca să salveze economiile cetățenilor. Gaura din buget o vom plăti cu toții. Ce s-a întâmplat în realitate? Cum a fost posibil ca banca să fie devalizată în continuare, sub ochii BNM, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Comitetului Național de Stabilitate Financiară, condus de primul-ministru, al Procuraturii Generale, CNA, SIS, Consiliului de Securitate pe lângă președintele Republicii Moldova?

Acum avem o nouă comisie parlamentară de anchetă și s-ar putea ca rezultatele să fie aceleași. Atâta timp cât statul este surd și orb, cât instituțiile sale nu veghează asupra bunului public și cât timp politicienii își cumpără telefoane de aur, orice e posibil în Republica Moldova.