​Analistul Vladimir Socor, cel care a avut o contribuție SEMNIFICATIVĂ în neadmiterea semnării așa-zisului „Memorandum Kozak”, a MURIT la vârsta de 80 de ani

Analistul politic Vladimir Socor (80 de ani) a murit, potrivit unui anunț pe rețelele sociale al președintelui Consiliului Fundației Saratoga, Glen Howard.
Socor a fost un expert cu recunoaștere internațională în istoria și relațiile dintre țările ex-sovietice.

Cercetările sale au fost citate și în raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, care a stat la baza condamnării oficiale a regimului comunist din România.

Citește și: Rusia pregătește un ASALT asupra R. Moldova. Socor: „Moscova vrea să preia controlul deplin, iar asta înseamnă CONDAMNAREA integrării în UE pentru totdeauna, asta înseamnă SĂRĂCIE. Moscova va avea 4-5 candidați la prezidențiale, dar nu și Dodon”

„Am pierdut o personalitate importantă în domeniul analizei Rusiei. Locul său este imposibil de umplut. Pasiunea lui Vlad pentru analiză și cercetare a început la Radio Europa Liberă în anii 1980 și continuă până în prezent”, a scris Glen Howard, potrivit g4media.ro.

Citește și: R. Moldova poate ADERA la UE împreună cu Transnistria, iar oficialii de la Bruxelles au început să pregătească terenul de ceva timp. Socor: „Aderarea R. Moldova la UE în două etape este o idee practică, o abordare sănătoasă”

Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru, a amintit într-un editorial semnat în 2023 că Vlad Socor a avut o contribuție semnificativă în neadmiterea semnării așa-zisului Memorandum Kozak”, în 2003.

Citește și: Nicolae Negru // Lupan, Gribincea, Socor, după douăzeci de ani

Ce scria Nicolae Negru acum doi ani

...Ulterior, cu diferite ocazii, Voronin va spune că nu a fost presat de nimeni, ci s-a răzgândit să semneze Memorandumul fiindcă a fost mințit, introducându-se în textul parafat de el, fără să fie pus la curent, articolul referitor la aflarea a 2 000 de militari ruși pe teritoriul Republicii Moldova până în 2020. Dar presiunile au existat, totuși, și nu au fost de neglijat. Un fost consilier prezidențial (nu-i voi da numele, fiindcă a fost o discuție privată) îmi spunea cu mai mulți ani în urmă că în seara premergătoare vizitei lui Putin, la Președinție a venit Ambasadoarea SUA Heather M. Hodges și a discutat cu Voronin timp de câteva ore, până trecuse de miezul nopții. Se poate presupune că a fost o discuție foarte serioasă.

Moscova organizase lucrurile în așa fel, încât Occidentul, dar și societatea moldavă, care se opunea federalizării, să fie puse în fața faptului împlinit. Ea avusese grijă ca în procesul de redactare și parafare a textului Memorandumului să fie implicate doar persoane loiale ei.

„Planul însă a eșuat datorită unui angajat al MAE, căruia i s-a încredințat pregătirea dosarului vizitei (lui Putin)”, așteptat să binecuvânteze semnarea documentului de către Voronin și liderul separatist de atunci – Smirnov, își amintește Ambasadorul Mihai Gribincea. Este vorba de Vlad Lupan, ex-deputat, ex-Ambasador al Republicii Moldova la ONU, devenit între timp lector la o universitate din SUA, fiindcă nu a mai fost solicitat de statul care l-a trimis în misiune.

Citind textul Memorandumului, Vlad Lupan a decis să facă publică intenția lui Voronin și l-a sunat pe fostul său coleg și prieten Mihai Gribincea să-l întrebe „ce se poate de făcut”. „Gestul său a fost de un curaj greu de apreciat, deoarece nu era sigur că telefoanele nu sunt ascultate. Își risca jobul și cariera”, comentează Gribincea, care era atunci consilier al Înaltului Comisar OSCE pentru minorități la Haga și se afla în aeroportul din Amsterdam pentru a se îmbarca spre Georgia. La rândul său, el i-a telefonat prietenului Vlad Socor, „analist politic al Fundației Jamestown și Eurasia Daily Monitor, specializat în zona Europei de Est, stabilit în Munchen, Germania. Specializarea sa principală se axează pe problemele politice și conflictele etnice din fostele republici sovietice și CSI” (Wikipedia), cunoscut de pe atunci în Republica Moldova ca un adversar principial, fervent, deschis, al federalizării dorite de Rusia.

Obținând asigurări că e vorba despre o sursă de încredere, Vlad Socor a sunat-o pe Ambasadoarea SUA în Republica Moldova, Heather M. Hodges, pe șeful misiunii OSCE în Moldova, Ambasadorul William Hill, precum și pe alți ambasadori (inclusiv al României) pe care îi cunoștea personal. Nimeni dintre ei nu era informat despre venirea lui Putin la Chișinău. Vlad Socor i-a alertat și pe liderii opoziției (Serafim Urecheanu, Iurie Roșca), și pe reprezentanții societății civile (Oazu Nantoi, Anatol Țăranu). În decursul câtorva ore, în stradă au ieșit câteva mii de oameni și a fost constituit un Comitet pentru Apărarea Independenței și Constituției Republicii Moldova.

Așa a fost zădărnicită operația secretă a Moscovei numită „Memorandumul Kozak”. Vlad Lupan, Mihai Gribincea, Vlad Socor au jucat roluri hotărâtoare în declanșarea mișcării de contracarare a federalizării și legalizării unei baze militare pe teritoriul Republicii Moldova. Să ne imaginăm că unul dintre ei decidea că nu e nimic de făcut? Cu contribuția lor a fost îndepărtat un pericol fatal pentru statul moldav și cred că ar merita un gest de apreciere din partea acestuia. (Din păcate, statul i-a „răsplătit” renunțând la serviciile ambasadorilor Vlad Lupan și Mihai Gribincea)

Vladimir Socor s-a născut pe 3 august 1945, la București. El s-a specializat pe probleme de securitate regională, afaceri externe rusești și conflicte secesioniste, potrivit TVR.