Refacerea Interfrontului

Semne diacritice // În chestiunile divergente, cum ar fi aderarea la NATO sau protejarea spațiului informațional, politica fiscală etc. trebuie găsit un numitor comun

Până și unele publicații de peste Prut scriu, repetând afirmațiile presei ruse, că partidele proeuropene nu ar fi câștigat alegerile, că votul popular ar fi mers spre partidele proestice. Ceea ce nu este adevărat. Potrivit rezultatelor preliminare, 52,6% din voturi (840 346 din cele 1 598 514 valabil exprimate) au fost acordate concurenților electorali care s-au pronunțat pentru continuarea cursului proeuropean. Formațiunile care au pledat pentru Uniunea Vamală sau au promis să organizeze un referendum în această chestiune au obținut 46,7% sau 746 746 de voturi. (Diferența de 0,7% a mers către un partid care promovează ideea juche în varianta mioritică postsovietică.)

S-au pronunțat cu claritate pentru denunțarea Acordului de Asociere cu UE doar PSRM și partidele care au format Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, ele întrunind împreună 23,96% din voturi (382 999 de alegători). Așadar, putem vorbi despre o înfrângere categorică a lui Putin în R. Moldova. Iar dacă mai analizăm calitatea listei electorale a PSRM, vedem că trâmbițata victorie a socialiștilor trădători este un fâs.

Putem constata o ruptură clară pe segmentul de stânga între partidele care acceptă în linii generale (PCRM, „Renaștere”) și care nu acceptă Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Astfel, în baza formațiunii conduse de Dodon, se produce o reconstituire, în noile condiții, a Interfrontului din anii de început ai mișcării democratice și independenței R. Moldova. Faptul că, imediat după alegeri, liderul PSRM s-a întâlnit cu ambasadorul rus și a mers urgent la Moscova ne spune cine este adevăratul lider al socialiștilor și care sunt obiectivele acestuia.

***

CEC-ului i se reproșează, pe de o parte, că a eliminat Partidul „Patria” din cursa electorală, iar pe de altă parte, că nu a eliminat Partidul Comunist Reformator, făcându-se trimitere la o decizie a Curții de Apel, care, conform reprezentanților PCRM, ar fi fost contestată la CSJ. E ciudat că deciziile instanței contează în cel de-al doilea caz și nu ar conta în primul. Singura discuție cu sens e dacă „Patria” a încălcat sau nu a încălcat legea. Dacă a încălcat, și lucrul acesta este evident în verdictul CSJ, care e vina CEC? Scrie undeva că un concurent electoral trebuie lăsat în cursă, dacă încălcarea legii s-a descoperit înainte cu câteva zile înainte de ziua alegerilor?

***

Primul test care va demonstra că liderii PLDM, PD și PL au învățat lecția și nu au de gând să ne amăgească din nou va fi transparența actului de negociere. Secretizarea va însemna că se pune la cale o nouă împărțeală a „turtei” puterii în interes oligarhic și clientelar.

Trebuie să se pornească de la armonizarea programelor electorale și elaborarea unui program de guvernare. În chestiunile divergente, cum ar fi aderarea la NATO sau protejarea spațiului informațional, politica fiscală etc. trebuie găsit un numitor comun, ca să nu se întâmple să avem trei programe de guvernare în loc de unul. Premierul numit își formează echipa, dându-i-se posibilitatea să aleagă dintre mai mulți candidați, propuși de partidul căruia îi revine fotoliul respectiv. „Din negocieri să fie excluse funcțiile care, conform naturii acestora, nu presupun loialitate politică, care urmează a fi ocupate de profesioniști selectați în bază de merit în mod transparent și respectând principiul egalității de gen”, după cum se cere într-un apel semnat de reprezentanți ai societății civile.

Ideea reputatului analist Vladimir Socor, expusă în cadrul unei mese rotunde organizate de „Politicon”, privind invitarea misiunii EU Lex („Misiune de asigurare a supremației legii”), de asemenea ar putea fi o temă de discuție pentru Filat, Lupu și Ghimpu. Căci, indiscutabil, principalul test pe care va trebui să-l susțină noua/vechea guvernare proeuropeană va fi cel al luptei cu corupția.