Iohannis intră, Băsescu pleacă. O forță nouă în bătălia pentru Republica Moldova

Semne diacritice

Mobilizarea la vot excepțională a românilor din țară și din afara ei era rău prevestitoare pentru Victor Ponta. Puțini își făceau iluzia că cele două milioane de români care au absentat în primul tur s-au decis de dragul lui să meargă la secțiile de votare în cel de-al doilea. Avantajul de peste zece puncte procentuale pe care îl obținuse după 2 noiembrie în fața lui Iohannis mai curând i-a relaxat, decât i-a mobilizat pe simpatizanții PSD.

Românii s-au speriat de posibila venire la Cotroceni a reprezentantului acestui partid cu reputație nu tocmai bună, cu multele sale figuri odioase. Modul în care Guvernul PSD a organizat alegerile în afara României, încercând de fapt să-i împiedice pe cât mai mulți români plecați din țară să voteze, a avut efectul bumerangului. Reacția celor supărați în primul tur a rezonat puternic în interiorul țării, amplificându-se, luând forma unei revoluții a participării la alegeri în favoarea candidatului care reprezenta îndepărtarea de trecut, lupta cu corupția, europenizarea, democrația. E o revoluție asemănătoare întrucâva celei din 2004, care l-a adus la Cotroceni pe Băsescu. Diferența e că cea de ieri a fost una „mixtă”, în stradă și online.

Par să aibă dreptate cei care spun că votul de duminică nu a fost atât pentru „atipicul” Iohannis, care este puțin cunoscut, cât împotriva candidatului PSD, care este foarte bine cunoscut și întruchipează ceea ce majoritatea românilor urăsc cel mai mult. Peste 70 la sută din tineri l-au preferat pe Iohannis, fiindcă s-au temut de „tânărul” Ponta. Și, important, ei au reușit să-i convingă și pe părinții lor să-și dea votul pentru contracandidatul acestuia. Conform sondajului Curs-Avangarde, candidatul Alianței Creștin Liberale a avut și votul majorității cetățenilor cu vârsta de până la 60 de ani, pierzând în fața candidatului PSD la alegătorii trecuți de această vârstă.

Presa internațională a rămas plăcut surprinsă de victoria clară a unui etnic german în alegerile prezidențiale din România. Sunt sigur că și românofobii din „gubernia” de dincoace de Prut vor trece printr-o stare de șoc la această veste. Rezultatul alegerilor de duminică este benefic nu numai pentru imaginea țării în lume. PNL și PDL obțin astfel un puternic stimulent de coagulare și consolidare, se creează premisele apariției unui partid de opoziție care să poată clătina monopolul PSD pe scena politică românească.

Însă și mai importantă este trezirea conștiinței civice a românilor, ei demonstrând că devin o forță „autonomă”, care nu poate fi ignorată de clasa politică. După cum a punctat jurnalistul Silviu Sergiu de la Evenimentul Zilei: „Indiferent de cine va câștiga, mărturisesc că sunt liniștit la gândul că, în anii ce vor urma, România va avea Opoziție. Dacă partidele nu o vor putea face, dacă vor refuza să o facă, dacă vor pune din nou la cale un blat monstruos, ne rămân zecile de români care au ieșit în stradă. Ei vor putea fi cea mai de temut Opoziție. Sunt absolut convins că numărul lor va crește, că vor proteja instituțiile care au împins România spre Vest, că nu vor renunța la visul de a avea o „țară ca afară”. Dacă alegerile de astăzi se vor termina prost, fiți conștienți că s-a pierdut doar o bătălie, nu războiul. S-ar putea ca războiul cu Sistemul abia acum să înceapă”.

Revoluția de duminică ar putea să aibă ecouri și în alegerile parlamentare din Republica Moldova. E greu de crezut că basarabenii care s-au mobilizat într-un număr record pentru a influența soarta României vor sta pasivi în alegerile din 30 noiembrie din cel de-al doilea stat românesc, amenințat de pericole mult mai grave. O forță nouă, hotârâtă, stă să intre în bătălia pentru Republica Moldova.