Bulgar-Yeri?

Semne diacritice

„Raioanelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria și cultura statului, prin lege li se poate atribui statutul de raion național-cultural”. Așa sună propunerea de amendare a legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Inițiativa aparține deputaților comuniști și a fost susținută, în prima lectură, de fracțiunile parlamentare ale PD și PSRM.

Ce ar însemna „raion național-cultural” nu se știe, autorii proiectului de lege nu descifrează această sintagmă de rezonanță sovietică. Ei răspund astfel unor demersuri ale administrației raionului Taraclia, locuit „compact” de bulgari (65%), care își doresc un „statut special”. După cum recunosc autoritățile raionale, statutul actual al raionului nu prezintă un impediment din unghiul de vedere al preocupărilor pentru limba și cultura bulgară.

Legislația R. Moldova le oferă bulgarilor din Taraclia toate drepturile „național-culturale”, inclusiv folosirea limbii bulgare în administrația publică locală. Faptul că orășelul Taraclia, de doar 15 mii de locuitori, dispune de o Universitate de Stat și de un teatru, care nu pot funcționa fără subsidii din bugetul public al R. Moldova, e un indiciu în plus că autoritățile centrale sunt foarte atente față de solicitările venite din partea minorității bulgare. De ce dar se aspiră la un statut care, la prima vedere, nu poate adăuga nimic nou, nu schimbă condițiile lor educaționale și culturale?

Ce vrea Taraclia cu adevărat?

Ce vor cu adevărat liderii de la Taraclia nu este nici măcar autonomie administrativă, care le suplimentează responsabilitățile și se poate obține în cadrul reformei administrației publice locale, prevăzute în Acordul de Asociere a R. Moldova cu UE. Ei își doresc doar „indestructibilitatea” raionului. Ca acesta să fie declarat „vacă sfântă” și să nu fie inclus în planurile de reformare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Îndeosebi, le repugnă perspectiva includerii într-un eventual județ sau regiune Cahul sau cum se vor numi viitoarele unități după optimizarea împărțirii teritoriale a R. Moldova.

Putem spune că raionul Taraclia este locuit compact de bulgari, doar dacă facem abstracție de faptul că raionul a fost constituit din „resturile” de teritoriu rămase după formarea Autonomiei Găgăuze. Conturul raionului e numai zigzaguri de lungimi și unghiuri diferite, puține sunt localitățile din care poți ajunge pe linie dreaptă, fără să tranzitezi teritoriul raionului vecin, în centrul raional Taraclia. Iar două mari localități, Tvardița și Valea-Perjei, formează o enclavă bulgară în corpul Gagauz-Yeri, la circa 15 kilometri depărtare, după cum și satul Copceac prezintă o enclavă găgăuză aflată în coasta estică a raionului Taraclia, la frontiera cu Ucraina. E ca și cum cineva ar fi încercat să ticsească unele lângă altele niște dreptunghiuri, niște trapeze de mărimi diferite, câteva neîncăpând în spațiul liber dintre linia Autonomiei Găgăuze și linia frontierei moldo-ucrainene.

Seamănă mai mult a lucrare geometrică, decât a împărțire administrativ-teritorială. În mod normal, dacă se mergea pe criteriul rațional, al eficienței, optimizării cheltuielilor, raionul Taraclia nu ar fi trebuit să existe, decât, poate, în configurația de până la 1994. Cu circa 44 de mii de oameni, e printre ultimele cinci raioane la capitolul populație, și nici nu poate pretinde la o „importanță deosebită” din punct de vedere economic.

Geometria etnică

Însă, cineva a dorit cu orice preț ca toate satele cu populație majoritar găgăuză, oriunde s-ar fi aflat pe harta R. Moldova, să fie „ticsite” în UTA Gagauz-Yeri, și raionul Taraclia a căzut victimă a acestei abordări. Sate aflate la distanță de grupul compact de sate găgăuzești au fost incluse în Autonomia alcătuită din patru „petice” de mărimi și forme diferite, care iarăși trădează mai mult mâna unui „geometru”, decât al unui om de stat.

Fiindcă veni vorba, și raionul Basarabeasca, cu doar zece localități și o populație de circa 29 de mii de oameni, „strecurat” între raionul Ceadâr-Lunga și frontiera cu Ucraina, este, de asemenea, o consecință a modului „geometric”, nechibzuit, irațional, destructiv de rezolvare a problemei găgăuze.

Această abordare etnocentristă, absurdă își găsește continuarea în proiectul de lege cu privire la „raionul național-cultural”. În loc să se pună punct procesului de fragmentare pe criterii etnice a teritoriului Republicii Moldova, început în 1994, se dă curs altor „pofte”. Căci pofta, se știe, vine mâncând. Până la urmă, pășind pe urmele găgăuzilor, bulgarii din raionul Taraclia vor cere poliție, procuratură, justiție, armată și servicii de securitate proprii. Și o bancă proprie, firește.

Mâna Moscovei?

Din „întâmplare”, pretenția pentru un statut național-cultural să fi răsunat la Taraclia în perioada pregătirilor pentru „referendumul” antieuropean în raioanele de sud ale R. Moldova? Ambasadorul Rusiei, dl Farit Muhametșin, a promis atunci, indirect, că activismul prorus al găgăuzilor și bulgarilor va fi răsplătit de Moscova.

Dacă le va fi respinsă solicitarea, autoritățile raionului Taraclia amenință că vor adera la Autonomia Găgăuză. Astfel, „mica cutie a Pandorei”, la care se referea deputatul liberal-democrat Valeriu Streleț, a și fost deschisă. Ca să o închidă, răspunsul Chișinăului ar trebui să fie: „Aderați”. Să adere și să-și demonstreze în felul acesta atașamentul față de limba și cultura bulgară. Dar dacă privim Republica Moldova ca un stat normal, nu e normal să-i împărțim teritoriul după regulile unui puzzle etnic, cu configurații bizare, în detrimentul unității, dar și al elementarelor principii de administrare.

Dincolo de un interes îngust, electoral, nu există nicio justificare pentru deputați să voteze un asemenea proiect. Gestul fracțiunii PD este cu atât mai puțin explicabil, cu cât ideea „raionului național-cultural” nu se regăsește nici în Acordul de constituirea a Alianței Politice pentru o Moldovă Europeană, nici în programul de guvernare, prezentat de Chiril Gaburici.

Însă, aceasta este o altă temă la care vom reveni în unul din numerele viitoare ale Ziarului NAȚIONAL.