REZOLUȚIE în Parlamentul European cu privire la DREPTUL la educație în regiunea TRANSNISTREANĂ

Sursa: www.paginademedia.ro

În zilele următoare, în Parlamentul European urmează să fie discutată o chestiune importantă, legată de regiunea transnistreană. Grupul Partidului Popular European a propus o Rezoluție cu privire la dreptul la educație în regiunea transnistreană. Documentul care urmează să fie dezbătut conține 15 argumente pentru Republica Moldova.

Argumentul inițial este faptul că „Uniunea Europeană și Republica Moldova au parafat Acordul de Asociere în noiembrie 2013 și pentru că există un angajament din partea ambelor părți”. În continuare, se vorbește despre faptul că Acordul de Asociere este o oportunitate pentru toată republica, inclusiv pentru regiuni (Transnistria și Găgăuzia). Astfel, pentru ca R. Moldova să aprofundeze relațiile cu Uniunea Europeană, aceasta ar trebui să adopte valorile și standardele europene.

„Războiul din 1992 din regiunea transnistreană a condus la crearea unui separatism nelegitim și a adus un regim autoritar în regiune. Situația conflictului înghețat persistă, iar drepturile omului continuă să fie încălcate la scară largă”, se arată în documentul în care se amintește și de cazul tânărului împușcat de forțele rusești la 1 ianuarie 2012, dar și de decizia Curții Constituționale privind denumirea corectă a limbii oficiale în Republica Moldova, care este limba română.

„Autoritățile așa-numitei regiuni transnistrene au lansat o campanie agresivă împotriva a 8 școli cu predare în limba română, amenințând că le vor închide, dacă refuză să recunoască autoritatea regimului separatist. Mulți profesori de la Liceul „Lucian Blaga” au fost supuși unui interogatoriu ilegal de către miliția separatistă”, mai scrie în Rezoluție.

„Într-un raport publicat în noiembrie 2012, Misiunea OSCE în Moldova a constatat că situația școlilor cu grafie latină din Transnistria rămâne una stringentă. Situația școlilor moldovenești cu predare în grafie latină continuă să fie o problemă nerezolvată, profesorii din aceste școli sunt sub presiune permanentă care vine din partea administrației transnistrene, iar aceasta refuză să vorbească la Chișinău cu privire la aspectele legate de situația acestor școli. Așa-numitele autorități transnistrene au limitat accesul Misiunii OSCE în regiune, începând cu data de 1 februarie”, se arată în document.

Ținând cont de toate aceste aspecte, grupul PPE declară că regretă profund lipsa de respect pentru drepturile omului în Transnistria. Semnatarii îndeamnă autoritățile transnistrene să respecte dreptul la educație în limba maternă.

„Solicităm soluționarea rapidă și definitivă a conflictului înghețat din Transnistria, cu respectarea deplină a integrității și suveranității Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Solicităm o mai mare implicare a UE în soluționarea acestui conflict, în imediata sa vecinătate, inclusiv prin conferirea unui statut al UE cu cea a unui partener de negocieri”, se arată în document.

„Invităm Federația Rusă să-și îndeplinească angajamentele asumate în 1996 în cadrul Consiliului Europei și reflectate în deciziile Summit-ului OSCE cu privire la retragerea trupelor și armelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Prezența trupelor ruse de menținere a păcii conduce la un climat care pune în pericol respectarea și promovarea drepturilor omului în regiune”, scrie grupul de autori. Aceștia solicită crearea unei misiuni civile de menținere a păcii în regiune, dar și o procedură mai rapidă pentru acordarea unui regim liberalizat de vize pentru cetățenii R. Moldova, înainte de sfârșitul legislaturii Parlamentului. Grupul PPE cer Comisiei Europene să accelereze procedurile tehnice care duc la semnarea Acordului de Asociere, inclusiv a Acordului de Liber Schimb.

Proiectul de document amintește de hotărârea CEDO din octombrie 2012 în cazul Catan contra Moldovei și Rusiei, care a indicat că este vorba de o încălcare a art. 2 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către Federația Rusă, dar și de embargoul la vinuri, impus de Rusia. În proiectul Rezoluției sunt remarcate și intențiile separatiste ale Găgăuziei, în care a fost organizat un referendum cu privire la „direcția politică a țării”, deși acesta a fost declarat ilegal.

După adoptare, Rezoluția urmează să fie transmisă Consiliului Europei, Comisiei Europene, Guvernului și Parlamentului R. Moldova, guvernelor României, Ucrainei, Federației Ruse, Statelor Unite ale Americii, dar și secretarului general al OSCE.