Mircea Snegur: „Ce a făcut Rusia în Crimeea se numește BANDITISM”

Anii ’90 // „Un plan de unire cu România, până la independență, nu s-a discutat. Nu era cazul ca o idee, un ideal atât de măreț să fie compromis”

În prima parte a interviului publicată în ediția precedentă a Ziarului NAȚIONAL, primul președinte al R. Moldova, Mircea Snegur, a declarat că, la începutul anilor ’90, Ucraina era de partea Rusiei în conflictul transnistrean.

Întrebat dacă astăzi, când același scenariu este aplicat și în estul său de către Rusia, Ucraina și-a reconsiderat poziția vizavi de problema transnistreană, Mircea Snegur susține că „nu degeaba Ucraina sapă astăzi tranșee de-a lungul hotarului cu Transnistria. Din Transnistria vine pericolul. Ucrainenii și-au schimbat categoric poziția”.

Dle Mircea Snegur, credeți că va reuși astăzi Rusia să rupă și Luhanskul, și Donețkul de la Ucraina, după ce a alipit Crimeea, ca să creeze Novorusia?

Poate le-a rămas rușilor, totuși, un pic de minte. Știm că li s-au trezit ambițiile imperiale, dorința de a-și arăta mușchii. Situația e complicată. Cu mult mai complicată decât a fost la noi în 1992.

După alegerile din 30 noiembrie, ne putem confrunta și noi cu presiuni din Est?

Numai dacă Estul va avea presiune din partea consumatorilor, deoarece consumatorul rus este foarte receptiv la produsele moldovenești, Kremlinul poate reveni la decizia privind embargourile. De ce alde Dodon, la întâlnirile cu președintele Dumei de Stat din Federația Rusă, Serghei Narîșkin, nu pun întrebarea anulării embargourilor? Pentru că se folosesc de necazurile oamenilor.

Drumul nostru este unul european, consumatorul nostru devine consumatorul european. Ceea ce s-a întâmplat în acest an trebuie să ne pună pe gânduri și să investim în retehnologizare, în sporirea calității produselor noastre. Cu Estul putem avea probleme în continuare. Doar am avut embargo la vinuri în 2006, apoi în 2013. Deși vinurile noastre sunt așa de gustoase…

O să ieșim din aceste greutăți, dar va trebui să ținem cont și de reguli. Suntem mulțumiți că avem susținere de la UE, de la SUA. Factorul american este destul de prezent în R. Moldova și asta ne bucură, pe toate dimensiunile - și construcția drumurilor, proiecte, și în cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO etc.

Ținând cont de actuala situație, mai are rost ca R. Moldova să fie membră a CSI?

La momentul respectiv, R. Moldova trebuia să-și pună semnătura pe documentele de creare a CSI din două considerente: unul dintre articolele declarației de la Alma-Ata stipula dispariția Uniunii Sovietice ca stat, odată cu crearea CSI. Eu zic că semnătura Moldovei sub acest deziderat trebuia să fie. Al doilea: economia R. Moldova era integrată sută la sută în economia URSS, noi produceam una, alții – alta etc. Noi facem parte numai din blocul economic al CSI, fiindcă de la bun început am spus că nu vom lua parte la blocul politic și militar al CSI. Ne gândeam că în cadrul CSI ne va fi mai ușor. S-a reușit, dar nu la nivelul așteptărilor noastre, deoarece pe urmă s-au distrus multe întreprinderi, s-au pierdut legături.

Astăzi s-ar putea fără CSI. Dar să vă spun un lucru, potrivit regulamentelor, e de ajuns să declari că R. Moldova părăsește CSI și exact peste un an nu te mai consideră membru. Asta simplu fiind spus. Mai sunt criticat și azi că am băgat Moldova în CSI. Ieșiți, măi oameni buni! Iată noi am avut timp de un an un anticeseist – Mihai Ghimpu. De ce n-a scos Moldova din CSI? De aceea că nu este foarte simplu. Trebuie să avem garanții că nu vom avea probleme cu gazul, cu alte resurse energetice…

Sperietoarea aceasta a gazului revine mereu. Credeți în succesul gazoductului Iași-Ungheni, ca alternativă la gazele rusești?

Bineînțeles, cred, dar să vorbim că acest gazoduct va asigura sută la sută necesitățile noastre, este devreme. Sunt necesare investiții și depinde și de rezervele de care dispune România.

Dle Snegur, spuneți-ne, vă rugăm, dacă se discuta, înainte de proclamarea independenței R. Moldova, despre unirea cu România. S-a dus cineva de la Chișinău la București cu documentul privind unirea și Ion Iliescu nu a vrut să audă de așa ceva, așa cum se spune?

Nu știu de așa ceva și cred că este o invenție. Sau poate cineva din proprie inițiativă a făcut acest lucru, dar nu mi-a spus nimeni atunci. Legende de acest fel eu am auzit multe. Un plan de unire nu s-a discutat, pentru că noi, conducerea de atunci, cunoșteam foarte bine situația și părerea majorității populației din prima sursă. Nu era cazul ca o idee, un ideal atât de măreț să fie compromis. Atunci, 5-7 la sută ar fi susținut această idee și nu trebuia să tensionăm situația și așa șubredă sub presiunea separatiștilor. Problema aceasta nu s-a discutat și toate cele ce se scriu în presă sunt legende. Eu ofer un răspuns într-un volum care se află în lucru și care se va numi „Replici întârziate”.

Noi atunci ne gândeam să păstrăm liniștea și pacea în țară. Noi cu dl Iliescu aveam și obligațiuni în fața comunității mondiale. Nu faci lucrul acesta chiar așa. Așa poate face numai Rusia. Se duce și ocupă Crimeea… Acesta este banditism. Noi am mers pe altă cale – pe cea a integrării culturale și economice. Am deschis hotarele, călătorii fără invitații, așa cum era până atunci, fără vize, am multiplicat punctele de trecere peste Prut, fiindcă toate erau închise, începând de la Giurgiulești și până la Lipcani. Erau numai pe calea ferată la Ungheni și la Leușeni.

Oamenii circulau liber. Plecau dimineața și-și hotărau problemele, iar seara se întorceau acasă. Nu era nicio problemă. S-au creat întreprinderi mixte. Nu era o unire politică, dar o reintegrare a societății. Din păcate, odată cu aderarea României la UE, iar s-au închis hotarele. Și eu am deplâns acest lucru.

Nu vi se reproșa din Est că deschiderea aceasta peste Prut era prea îndrăzneață?

Dar ei tot profitau de această deschidere. Și peste Nistru sunt persoane cu pașapoarte românești, acum își perfectează masiv pașapoarte biometrice moldovenești ca să poată circula în Europa. Acolo este numai grupul acesta de așa-ziși lideri susținut și astăzi de Rusia.

Dle președinte, de ce ați pierdut alegerile în anul 1996?

Cauza principală a pierderii alegerilor a fost situația de atunci și, așa cum spuneau polonezii: „terapia de șoc a tranziției”. La noi, din păcate, a fost doar șocul, fără terapie. Situația era de așa natură că oamenii au zis: „Hai să mai schimbăm”. Cu atât mai mult cu cât echipa oponentului meu principal promitea schimbarea... Acum să-i întrebați pe dânșii dacă s-a produs schimbarea...

Mircea Snegur își reproșează ceva în viața politică a dumnealui?

În principiu, am atins în răspunsurile anterioare niște regrete. Da, dacă am începe azi, unele lucruri le-am face altfel... Dar sunt mândru de faptul că la timpul respectiv m-am reorientat și am trecut de partea Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională și în continuare am susținut toate reformele, toate transformările. Unde mai reușit, unde mai puțin reușit, dar aceasta este deja o temă de discuție a analiștilor... Eu am fost cinstit cu țara, cu colegii de breaslă, deși am trecut prin multe. Am scos țara în lume, toți ne-au recunoscut.

Ați revenit, într-un fel, în politică prin doamna ministru Natalia Gherman, fiica Dvs... Dna ministru v-a cerut sfatul când a aderat la PLDM?

Da, a declarat chiar dânsa într-o emisiune televizată deunăzi că ea îmi cere sfatul și recunoaște că sfaturile mele îi sunt utile. Muncește foarte mult și pe mine aceasta mă bucură. Este o doamnă ministră serioasă. Toate lucrurile le face cu seriozitate. De orice se apucă, duce la bun sfârșit...

Eu zic că a ales reușit partidul - PLDM - care a promovat-o în funcție la nivel înalt. Nici nu putea proceda altfel. E un partid reușit, cu perspectivă.

Cum vi se pare actuala campanie electorală?

Mă bucur că nu se împroașcă Partidul Democrat cu Partidul Liberal Democrat, că duc o campanie curată, mai mult sau mai puțin. Îmi pare rău pentru Partidul Liberal că merge cu lozincile astea și cu criticile. Aceasta poate fi doar în favoarea lui Dodon și Voronin, de aceea eu i-aș sfătui s-o lase mai moale cu criticile. În genere, fiecare trebuie să spună ce au ei de gând să facă.

Dle Snegur, cum vă imaginați Moldova peste zece ani, în 2024?

Peste zece ani, Moldova cu siguranță o să fie membră a Uniunii Europene. Nici nu mă îndoiesc de lucrul ăsta și oamenii se vor bucura din plin de condiții mai bune de viață, vom avea o infrastructură socială modernizată. Și infrastructura de producere se va îmbunătăți. Doar că fermierii trebuie să învețe să coopereze între ei – livezile aparte, dar frigiderele comune. Atunci o să aibă posibilitate să realizeze producția la prețuri mai înalte.

Sper, în 2024, să avem și consecințe frumoase ale noului Cod al Educației, să avem specialiști dotați din toate punctele de vedere. Aș vrea să am impresia că bazele pe care le-am pus noi sunt valorificate.

Ce mesaj are Mircea Snegur pentru cetățenii R. Moldova în plină campanie electorală?

Să participe la vot. Să cântărească foarte bine, să compare modul de viață din țările din Est și cel din Vest, spre care tindem noi. Dar principalul e să vină la vot și să voteze corect. Eu îi îndemn să voteze pentru forțele proeuropene.

Vă mulțumim!