Iranul amenință bazele americane din Europa dacă vor fi folosite pentru atacuri

Bazele americane din Europa ar putea deveni ținta Iranului dacă vor fi folosite pentru lansarea unor atacuri, a avertizat un oficial de rang înalt de la Teheran, într-un interviu.

Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, a afirmat că Teheranul va lovi bazele americane, inclusiv cele din Europa, dacă acestea vor fi utilizate pentru atacuri împotriva Republicii Islamice.

"Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze", a declarat el într-un interviu difuzat miercuri.

"Orice noi atacuri ale SUA vor fi, de asemenea, întâmpinate cu lovituri asupra bazelor americane aflate la mare distanţă", a mai spus el.

Răspunsul Iranului la noi atacuri americane "va viza cele mai îndepărtate instalaţii militare americane, inclusiv cele pe care nu le-am atacat încă", a avertizat Rezaei, fără a oferi mai multe detalii. "Am putea chiar să lovim anumite insule pe care ei le consideră aflate în afara razei de acţiune a rachetelor noastre", a adăugat Mohsen Rezaei în interviul acordat la Teheran.

Săptămâna trecută, instalațiile americane din Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania și Cipru au fost menționate drept posibile ținte în cazul unui nou război cu SUA. Iranul și Statele Unite sunt încă departe de un acord care să pună capăt războiului dintre ele.

IRANUL REFUZĂ SĂ LASE MATERIALUL NUCLEAR SĂ IASĂ DIN ŢARĂ

În același interviu, Rezaei a declarat că Iranul nu va permite ca nici măcar o singură particulă de material nuclear îmbogățit să părăsească țara. El a mai spus că orice noi atacuri ale SUA asupra Republicii Islamice vor avea consecințe.

Rezaei a acordat interviul după ce oficialii americani au minimizat necesitatea unor acțiuni militare suplimentare împotriva Iranului. Analiștii au remarcat tonul mai conciliant al președintelui Donald Trump după înfrângerea republicanilor la alegerile intermediare din 3 noiembrie.

Rezaei a precizat că, in prezent, nu au loc negocieri între Teheran și Washington.

Liderul suprem al Iranului a emis o directivă potrivit căreia uraniul iranian îmbogățit la un nivel apropiat de cel necesar pentru arme nu trebuie trimis în străinătate, au declarat în luna mai două surse iraniene de rang înalt.

"Avem nevoie de materialul îmbogăţit pentru a proiecta nave şi submarine care funcţionează cu energie nucleară", a spus Rezaei. El a adăugat că Teheranul a informat Moscova că materialul său nuclear îmbogățit va rămâne în țară și "îl vom folosi noi înşine".

Rusia s-a oferit anterior să retragă uraniul din Iran, ca parte a unui potențial acord menit să atenueze îngrijorările SUA. Moscova a precizat însă că decizia de a-l retrage sau nu îi revine Teheranului.

AIEA estimează că Iranul deținea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% — un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru uz civil — atunci când Israelul și SUA au atacat instalațiile nucleare iraniene în iunie 2025. Nu este clar cât din această cantitate a supraviețuit.

Israelul, Statele Unite și alte țări occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește să obțină arme nucleare. Iranul neagă acuzația.

Washingtonul a declarat că problemele nucleare trebuie să facă parte din orice negocieri inițiale cu Iranul, menite să pună capăt războiului dintre cele două țări. Iranul a transmis Statelor Unite o propunere nucleară prin intermediul Qatarului. Aceasta urmează să fie discutată numai după ce Washingtonul va îndeplini cele șapte cerințe prezentate de Teheran, a declarat săptămâna trecută un înalt oficial iranian.

Războiul dintre Iran și Statele Unite a izbucnit pe 28 februarie, în urma unei ofensive israeliano-americane asupra Teheranului. Conflictul s-a extins apoi în mai multe țări din Orientul Mijlociu, în special în statele din Golf, Liban și Yemen. La mai mult de opt luni de la începutul războiului, eforturile diplomatice continuă în încercarea de a pune capăt ostilităților, însă fără progrese vizibile.

Teheranul cere, în special, ca Washingtonul să deblocheze activele sale din străinătate și să ridice sancțiunile, în schimbul redeschiderii strategicei strâmtori Ormuz, blocată de Iran de la începutul conflictului. Statele Unite au respins aceste cereri.

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a exclus marți o operațiune militară de amploare împotriva Iranului, în concordanță cu declarațiile lui Donald Trump, care a considerat că o reluare a atacurilor este "puţin probabilă".