SUA vor să obțină acordul lui Putin pentru participarea Europei la negocierile privind Ucraina
188
Oficiali americani se vor deplasa joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin să-și dea „binecuvântarea” participării reprezentanților europeni la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Demersul ridică provocări pentru Europa.
Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și mediator al negocierilor de la Abu Dhabi, a declarat că el și trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, vor merge la Moscova pentru a se întâlni cu liderul rus. Ei urmăresc să obțină aprobarea lui Putin pentru ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor și pentru ceea ce ar putea deveni cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului.
Kushner a afirmat că participarea europeană este esențială în discuțiile despre revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Aceasta este o cerință susținută de mult timp de Rusia și o inițiativă care a stârnit îngrijorarea unor oficiali europeni.
„Avem nevoie ca europenii să fie prezenţi la masa negocierilor”, a declarat Kushner. „I-am transmis direct preşedintelui Putin de mai multe ori, precum şi echipei sale, că singura modalitate de a realiza acest lucru este să-i avem de partea noastră şi cred că sunt deschişi la această idee. Sper că mâine (joi - n.r.), la Moscova, Steve şi cu mine vom avea succes, iar preşedintele Putin îşi va da acordul pentru ca acest lucru să se întâmple. Cred că, dacă va fi de acord cu asta, vom putea face mult mai multe progrese în privinţa problemelor importante”, a spus Kushner.
DISCUȚII „DESTUL DE DURE” ȘI UN SCHIMB RECORD DE PRIZONIERI
Discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie. Ucraina și aliații săi europeni au temperat așteptările privind obținerea unei evoluții decisive, iar în privința unor chestiuni critice nu a fost anunțat niciun progres. Printre acestea se numără încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră și teritoriul.
Totuși, în capitalele europene, faptul că părțile s-au întâlnit din nou după o pauză de nouă luni a fost considerat un pas important.
Într-o mișcare menită să consolideze încrederea între națiunile aflate în conflict, Kushner a anunțat că Rusia și Ucraina au convenit asupra unui schimb de prizonieri care va fi probabil „cel mai mare” de la începutul războiului. Cifrele urmau să fie confirmate joi, a adăugat el. De asemenea, a fost confirmat că s-a convenit asupra unui schimb de prizonieri „la scară largă”.
Kushner a spus că, per ansamblu, discuțiile de două zile au fost „substanțiale” și „destul de dure”, dar au reprezentat „un prim pas bun” pentru a readuce cele două părți la masa negocierilor, după o pauză de nouă luni.
El a relatat că, în urmă cu trei săptămâni, când oficialii americani s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Oslo, nu era clar dacă Moscova și Kievul vor putea relua negocierile.
„A fost un drum lung pentru a-i readuce pe toţi la masa negocierilor”, a spus Kushner. „Dar cred că aceasta a fost o primă întâlnire foarte bună. A fost o întâlnire dificilă, dar productivă”, a arătat Kushner. El a precizat că părțile au discutat toate problemele relevante și că chestiunea teritorială „va fi cea mai greu de rezolvat”.
Negociatorii ucraineni au dat vina pe „directivele foarte stricte” venite de la Kremlin pentru faptul că marja lor de negociere la Abu Dhabi a fost limitată, ceea ce a împiedicat realizarea unor progrese mai mari.
O ÎNTREBARE CRUCIALĂ PENTRU EUROPA
Kushner și Witkoff vor încerca să-l convingă pe Putin să deblocheze progresul în anumite chestiuni la întâlnirea de joi și, potrivit oficialilor care au participat la discuții, să stabilească data următoarei runde de negocieri. Ulterior, cei doi vor merge la Dublin pentru a se întâlni cu Zelenski și, posibil, cu lideri europeni.
Ucraina dorește încheierea unui acord de încetare a focului până la Anul Nou, temându-se că Rusia pregătește o nouă iarnă de bombardamente și atacuri asupra rețelelor energetice, pentru a lăsa țara fără căldură și a o forța să se supună.
O întrebare crucială, în special pentru Europa, este în ce măsură discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile concrete privind pacea în Ucraina.
Europenii susțin de mult timp că Ucraina trebuie să obțină cele mai solide garanții de securitate posibile, pentru a împiedica Rusia să atace din nou după încheierea războiului. Oficialii americani doresc să examineze posibilitatea unui acord de apărare colectivă de tip NATO cu Ucraina, care ar putea prevedea chiar ca alianța însăși să acționeze ca garant.
Rusia insistă însă ca discuțiile să includă revizuirea întregii arhitecturi de securitate a Europei, propunere acceptată de mediatorii americani.
Oficialii europeni spun că ordinea în care vor avea loc aceste discuții va fi esențială. Partea europeană s-a declarat dispusă să analizeze o reformă mai amplă a sistemului de securitate al continentului, pentru a calma îngrijorările Rusiei, în paralel cu procesul de pace privind Ucraina. Totuși, europenii nu vor să se angajeze într-o reformă mai amplă înainte de încheierea păcii.
Kushner a declarat că scopul este discutarea tuturor problemelor și apoi „de a găsi o cale de a le rezolva pe toate în acelaşi timp”.
„Cred că este foarte important să avem aceste discuţii”, a spus el. „Dar punerea în aplicare a măsurilor de securitate postbelice nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord privind teritoriul şi toate celelalte chestiuni bilaterale”, a confirmat el.
O ADEVĂRATĂ PROVOCARE
Dorința SUA de a implica Europa în negocieri readuce în prim-plan Uniunea Europeană și alte țări, precum Regatul Unit, care trebuie să decidă cine le va reprezenta. Liderii UE vor discuta această chestiune, devenită urgentă, vineri, la Dublin, în cadrul unui summit informal.
Zelenski a declarat că dorește să fie consultat cu privire la reprezentantul Europei. Totodată, el și-a îndemnat aliații să se grăbească și, în mod ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții.
Kushner a spus că actualul aranjament, care include NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia, reprezintă „o modalitate foarte solidă de organizare”, adăugând: „Dacă Europa ar putea identifica o unică persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât convingerea ruşilor să o includă în negocieri”.
11.11.2026
22:14
11.11.2026
21:25
11.11.2026
20:48
11.11.2026
20:25
11.11.2026
19:40
11.11.2026
19:26
11.11.2026
19:06
11.11.2026
18:45
11.11.2026
18:39
11.11.2026
18:15
11.11.2026
17:17
11.11.2026
22:14
11.11.2026
21:25
11.11.2026
20:48
11.11.2026
20:25
11.11.2026
19:40
11.11.2026
19:26
11.11.2026
19:06
11.11.2026
18:45
11.11.2026
18:39
11.11.2026
18:15
11.11.2026
17:17
11.11.2026
17:02
11.11.2026
16:49
11.11.2026
16:17
11.11.2026
15:38
11.11.2026
15:22
11.11.2026
15:08
11.11.2026
14:50
11.11.2026
14:03
11.11.2026
13:26
11.11.2026
13:23
11.11.2026
13:09
11.11.2026
13:02
11.11.2026
12:46
11.11.2026
12:22
11.11.2026
12:09
Ex-premier al R. Moldova, apel ULTIMATIV către Tiraspol și locuitorii din stânga Nistrului: „A venit timpul să vă hotărâți - cu Rusia pe vecie sau cu Moldova în Europa? Chișinăul nu va accepta un „pachet de blocaj” în drumul spre UE”
Mincinosul Krasnoselski, decorat de Putin la Moscova, nu s-ar mai întoarce la Tiraspol. Vasile Tofan: „Și-a făcut planuri să rămână în Rusia. Noi îi spunem să revină, dacă ține la ce a făcut în așa-zisa republică”
Fost șef al SBU: Unirea R. Moldova cu România e decizia Chișinăului. Cum pot Kievul și Bucureștiul să contracareze dronele rusești
FOTO // Zboruri de la Chișinău spre Istanbul, de la 39 de euro. Compania Polaris a inaugurat PRIMA sa cursă și anunță alte ZECE destinații
Misiunea experților europeni s-a încheiat: Moldova aliniază sănătatea digitală la standardele UE















