Vasile Tofan la COP31: Moldova își consolidează reziliența în fața schimbărilor climatice

Domnule Președinte,
Excelențele Voastre,
Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc Președinției COP31, Președintelui Erdoğan și poporului Turciei pentru ospitalitatea cu care ne-au primit la Antalya.

În luna martie a acestui an, familiile din nordul Republicii Moldova au deschis robinetele, însă apa nu a curs.

Un atac rusesc asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina a provocat scurgerea unor produse petroliere în aval, în râul Nistru, care traversează ambele țări. Timp de câteva zile, familiile care locuiesc de-a lungul râului au depins de livrările de apă potabilă.

Câteva luni mai târziu, urmăream același râu dintr-un alt motiv. După luni întregi de secetă, nivelul apei în principalul lac de acumulare de pe cursul superior al Nistrului era cu peste zece metri sub nivelul normal. Guvernul pe care îl conduc se pregătea pentru posibilitatea ca pompele de captare să nu mai dispună de suficientă apă.

Pentru o tara mică precum Republica Moldova, consecințele războiului, ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului nu se opresc la frontierele naționale. Nici răspunsul nostru nu se poate limita la aceste frontiere.

Aceste experiențe au reconfirmat o lecție învățată în urma crizelor energetice succesive: securitatea noastră depinde de reziliență și de reducerea dependenței de resurse pe care nu le putem controla.

Înregistrăm progrese.

Cu doar șase ani în urmă, sursele regenerabile asigurau aproximativ 3% din energia electrică a Republicii Moldova. Astăzi, această pondere se apropie de 30%.

Pentru o țară care s-a confruntat cu folosirea energiei ca armă, fiecare kilowatt-oră produs din propriile resurse solare și eoliene ne oferă puțin mai multă libertate.

Totuși, producerea unei cantități mai mari de energie curată reprezintă doar o parte a soluției. Trebuie să construim și infrastructura necesară pentru a o valorifica pe deplin.

De aceea, investim în consolidarea interconexiunilor cu vecinii noștri europeni. Turcia este un partener important în acest sens. O companie turcă va construi o nouă linie electrică, ce va conecta Bălți, din Republica Moldova, cu Suceava, din România, consolidând accesul nostru la piața europeană a energiei electrice.

În același timp, investim în resursele naturale de care depind comunitățile noastre. Prin Programul național de împădurire, ne propunem să plantăm și să reabilităm aproximativ 145.000 de hectare de pădure până în anul 2032.

Toate aceste eforturi fac parte dintr-un angajament mai amplu. În cadrul Acordului de la Paris, Republica Moldova s-a angajat să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 75% până în anul 2035, comparativ cu nivelul din 1990.

Tratăm acest angajament cu toată seriozitatea și suntem hotărâți să îl îndeplinim.

Dar hotărârea la nivel național nu va fi suficientă.

Acum doi ani, la COP29, la Baku, Președinta Maia Sandu a reamintit lumii o nedreptate fundamentală: țări precum Republica Moldova contribuie foarte puțin la emisiile globale, însă fermierii, familiile și comunitățile noastre plătesc deja un preț ridicat pentru schimbările climatice.

Investim propriile resurse, ne transformăm sectorul energetic, ne protejăm pădurile și ne adaptăm la schimbările climatice.

Dar și țările care dispun de cele mai mari resurse și poartă cea mai mare responsabilitate istorică pentru emisii trebuie să își îndeplinească partea de responsabilitate. Finanțarea pentru climă trebuie să devină mai accesibilă și mai previzibilă, ajungând la țările și comunitățile care au cea mai mare nevoie de ea.

Republica Moldova își îndeplinește partea de responsabilitate, în pofida provocărilor cu care ne confruntăm. Le cerem și celorlalți să dea dovadă de același angajament, pentru că nicio țară nu poate face față singură crizei climatice.

Vă mulțumesc.

Imagine: Wikimedia Commons / Government of Moldova / CC BY-SA 4.0.