Kushner și Witkoff se întâlnesc cu Putin și Zelenski după negocierile de la Abu Dhabi

Emisarii americani Jared Kushner şi Steve Witkoff urmează să se întâlnească joi, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar apoi, la Dublin, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirile au loc după negocierile ruso-ucrainene încheiate miercuri la Abu Dhabi.

În cele două zile de negocieri directe, primele după mai bine de opt luni, cele două tabere au convenit un nou schimb masiv de prizonieri. În schimb, nu au căzut de acord asupra rolului pe care ar urma să îl aibă Europa în continuarea discuțiilor.

Au fost făcute publice puține detalii concrete despre negocierile menite să găsească o cale de ieşire din cei patru ani şi nouă luni de război. Părţile au anunţat însă progrese şi au precizat că discuţiile vor continua.

"Steve şi cu mine ne ducem la Moscova mâine (joi) pentru a ne întâlni cu preşedintele Putin, pentru a face rezumatul a ceea ce s-a discutat azi (miercuri) şi să încercăm să realizăm progrese", a anunţat Jared Kushner, într-o conferinţă de presă.

"După asta, ne ducem la Dublin pentru a-l întâlni pe preşedintele Zelenski, a avea un «debrief» cu el şi a aprofunda anumite idei pe care le-am avansat", a adăugat el.

Din partea Rusiei, şeful delegaţiei Kremlinului, istoricul naţionalist Vladimir Medinski, a declarat că "dialogul" va continua.

Negociatorul ucrainean David Arahamia a salutat "o dinamică bună".

LOCUL EUROPENILOR?

După încheierea negocierilor cu Rusia, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu reprezentanţi europeni şi cu emisarii americani.

Statele Unite şi Ucraina au estimat marţi că, la un moment dat, discuţiile trebuie extinse şi la europeni, susţinătorii Kievului.

Miercuri, Volodimir Zelenski a salutat includerea europenilor în negocieri, subliniind că acest lucru n-a fost "simplu".

Cu o zi înainte, el ceruse Europei să desemneze un reprezentant pentru negocieri.

Rusia, care a încercat până acum să ţină Europa în afara discuţiilor, nu pare să-şi fi schimbat poziţia în această privinţă.

Miercuri, şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a respins ideea unor negocieri între Moscova şi europeni.

El a declarat că "nu le înţelege bine rolul".

"Noi n-am primit nicio iniţiativă de pace, nicio propunere concretă din partea ţărilor europene. Este, deci, complicat să ştim despre ce să discutăm".

SCHIMB MASIV DE PRIZONIERI

În privinţa rezultatelor concrete, Kievul, Moscova şi Washingtonul au anunţat că în curând ar urma să aibă loc un schimb de mare amploare de prizonieri între Ucraina şi Rusia.

Jared Kushner a dat asigurări că este vorba despre "cea mai mare eliberare umanitară de prizonieri" din acest conflict. El a precizat că numărul prizonierilor schimbaţi va fi "finalizat" joi.

Marţi, Zelenski a anunţat că vrea "un schimb de 1.000 (de prizonieri) la 1.000, eventual 1.500 la 1.500".

Schimburile de prizonieri şi de cadavre ale militarilor ucişi reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare regulată între Kiev şi Moscova.

În ceea ce priveşte paşii următori pentru avansarea negocierilor, Kievul cere oprirea ostilităţilor şi "garanţii de securitate în favoarea Ucrainei implementate" înaintea unor discuţii mai ample despre securitatea Europei, a declarat o sursă din delegaţia ucraineană.

Potrivit sursei, americanii vor să depăşească anumite impasuri diplomatice, în special în problema teritoriilor. Pentru aceasta, ei propun "adoptarea unei perspective mai globale şi strategice" asupra eşecurilor "arhitecturii de securitate", cu scopul de a evita "repetarea" conflictului.

Marţi, Jared Kushner a cerut din nou un cadru de securitate "nou" pentru Ucraina şi Rusia, dar şi pentru Europa, care să asigure "zeci de ani, eventual secole de pace".

Până acum, înaintea oricărui armistiţiu, Moscova a cerut un acord de fond, care să vizeze repartizarea teritoriilor şi crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa.

BOMBARDAMENTE CONTINUE

Invazia rusă la scară mare a Ucrainei, lansată în februarie 2022, a devastat această tara şi s-a soldat cu sute de mii de morţi de ambele părţi. Conflictul a devenit cel mai sângeros din Europa după al Doilea Război Mondial.

Poziţiile celor două tabere rămân, în mod oficial, foarte îndepărtate.

Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Doneţk, în est, însă Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată.

Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja Moscova să o atace din nou.

Pe teren, atacurile continuă de ambele părţi. Situaţia alimentează temerile că milioane de ucraineni ar putea avea o iarnă fără încălzire, apă curentă şi electricitate.

Kievul a anunţat noi atacuri ruseşti asupra reţelei sale energetice, în noaptea de marţi spre miercuri.

Un atac ucrainean cu dronă a provocat miercuri un incendiu în importantul port petrolier Ust-Luga, din nord-vestul Rusiei. Totodată, bombardamentele urmate de un incendiu s-au soldat cu doi morţi în regiunea Smolensk, potrivit guvernatorilor regionali.

În Ucraina ocupată, trei persoane au fost ucise în atacuri ucrainene în regiunea Lugansk, iar o persoană a fost ucisă în regiunea Herson, au anunţat miercuri reprezentanţii ocupaţiei ruseşti.