Mariana Durleșteanu, cea care a REFUZAT oferta lui Dodon de a deveni PRIM-MINISTRA R. Moldova, propuneri CONSTRUCTIVE pentru guvernare. Măsurile URGENTE pentru a face față recesiunii economice, inflației, crizei energetice și alimentare

„R. Moldova, asemeni mai tuturor țărilor, inclusiv celor occidentale dezvoltate, se confruntă cu o criză economică ce se va perpetua și anul viitor. Aceasta va fi mai puternică, dacă nu se intervine în timp util”, consideră fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu.

Cu o experiență vastă în diferite structuri internaționale, structuri de stat și companii transnaționale, Durleșteanu, cea care în 2021 a refuzat oferta lui Igor Dodon de a deveni premierul majorității PSRM-Partidul „Șor”, a formulat câteva propuneri pentru actuala guvernare.

Citește și: Igor Dodon ar fi fost TRĂDAT: „Cine a „retras-o” pe Durleșteanu l-a pus cu spatele la zid pe Dodon și a salvat-o in extremis pe Maia Sandu”

„Aceste propuneri, în opinia mea, ar putea reduce perspectiva sumbră ce apasă asupra economiei moldovenești lovită de mai multe crize ce afectează populația. Depinde doar de noi adaptarea economică și transformarea crizelor în oportunități ce pot integra deplin economia noastră în fluxurile economiei globale. 2022 e un an dificil: recesiune economică, inflație galopanta, criza energetică, criza alimentară. Nu aș vrea să fiu pesimistă referitor la „perspectivele Moldovei pentru 2022”, însă și raportul Băncii Mondiale concluzionează un pesimism și scenarii sumbre”, a precizat Durleșteanu.

Constatările și propunerile Marianei Durleșteanu:

1. Recesiunea economică și inflația

Produsul Intern Brut al Moldovei va ajunge la nivelul celui din pandemia COVID-19 sau mai exact ne așteptam la o creștere economică de doar 0,3%. Este clar că Guvernul actual ar trebui să instituie o celulă de criză, care s-ar focusa pe gestionarea crizelor economice, financiare, energetice și alimentare.

Citește și: PSRM și Partidul Șor rămân FĂRĂ candidatul propus la funcția de premier: Anunțul făcut de Mariana Durleșteanu

BNM a menționat că nivelul inflației ar ajunge de la de la 27% până la 31% (până la finalul anului 2022), având ca factori primordiali prețurile la resursele energetice și la produsele alimentare, dar și războiul din Ucraina. Acești factori duc la o scădere drastică a puterii de cumpărare a populației, adică din același salariu cumperi mai puțini cartofi, ulei sau morcovi. Asta și este o sărăcire mai mare a oamenilor.

Masurile întârziate aplicate de BNM referitor la majorarea ratei de bază a dobânzii până la 15,5% și majorarea rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale nu sunt suficiente pentru a scoate masa monetară de pe piață și a menține cursul valutar.

Citește și: Mariana Durleșteanu a DEZVĂLUIT SCENARIUL pus la cale de Dodon, pentru a menține la guvernare până în 2023 majoritatea formată din PSRM – Partidul „ȘOR”: „Mi-am dat seama că nu pot fi parte a acestor JOCURI”

Aceste decizii nu vor stimula creditarea pentru investiții sau producere cu așa rate majore la dobânzi. Este necesară diminuarea creditării pentru consum, ceea ce este specific moldovenilor care se împrumuta la rate de dobânzi mari pentru „nunți și cumetrii”.

Factorii ce au impulsionat inflația în luna aprilie 2022 au fost: preturile la gaz - 227%, legumele - 69,1%, ouăle - 53,1%, produsele petroliere - 47,9%... etc. Sau cum mai spun cei de la guvernare - 50% reprezintă inflația importată generată de cotațiile prețurilor la gaze și produsele petroliere de pe bursele internaționale, respectiv și produsele alimentare importate. Acest fenomen putea fi evitat, dacă actualul Guvern rămânea în vechea formulă de preț pentru gazul importat de la „Gazprom”, diminua TVA-ul la import și scădea acciza la produsele petroliere.

Propuneri:

1. Țintirea reducerii inflației trebuie să fie realizată în comun de către BNM, Guvern și Consiliul Concurenței, prin măsuri monetare, fiscale, monitorizare a prețurilor pe piață.

Guvernul, prin Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru, ar trebui să creeze o celulă anticriză, care s-ar concentra pe următoarele:

- redresarea economică prin stimulente de creditare la rate moderate sau ajutor de stat pentru investiții în drumuri, canalizare, producere, susținerea sectorului HoReCa și turism etc.

- gestionarea crizei energetice, gestionarea crizei alimentare, temperarea inflației acerbe prin monitorizarea prețurilor de către Consiliul Concurenței.

2. Guvernul împreună cu Consiliul Concurenței ar putea să aplice măsuri concrete de temperare a inflației prin restricționarea adausului comercial sau mai exact limitarea marjei de profit la companiile care beneficiază de aceasta situație și obțin profituri exorbitante. În cazul monopolurilor sau a unor companii ce au poziții dominante, profiturile pot fi țintite, de exemplu, la o marja de 5% - 15%, în special pentru produsele de prima necesitate. Iar în cazul când marja de profit depășește acest nivel și este mai mare, acestea să fie suprataxate cu vărsări în buget.

3. Guvernul este obligat să majoreze veniturile minime pentru a menține puterea de cumpărare a cetățenilor cu venituri mici, având în vedere că veniturile salariale a cetățenilor în 2022 au scăzut cu 12%.

4. Este necesară o solidaritate din partea statului privind abordarea diferită a impozitării salariilor pentru menținerea locurilor de muncă, înlocuirea produselor importate cu cele locale, implicarea diasporei, crearea startup-urilor prin alocări financiare.

2. Criza Energetică

Am propus în nenumărate rânduri Guvernului să renegocieze actualul contract cu „Gazprom”, în special formula de preț, care în prezent impune moldovenii să achite un preț mai mare decât prețul mediu european agreat bilateral cu unele țări, să elimine avansul pentru plata gazului și alte clauze toxice. Argumentele pentru renegocierea contractului sunt următoarele: puterea de cumpărare a moldovenilor în 2022 a scăzut de trei ori, având posibilitatea de a achiziționa doar 560 m metri cubi de gaze față de 2020, când moldovenii cu un salariu mediu pe economie puteau cumpăra 1 400 de metri cubi de gaze. Am propus să fie eliminat temporar TVA-ul la importul de gaze sau diminuarea TVA-ului la 2% pentru a nu impulsiona creșterea prețurilor la bunuri și servicii, care ar afecta lanțurile de producție și ar împinge companiile în faliment (acestea au impulsionat creșterea inflației).

Guvernul urmează să revadă categoria beneficiarilor de compensări la tarifele pentru energia electrică, termică și gaze. În special, beneficiari trebuie să fie consumatorii casnici cu venituri mici, nu toate categoriile. Totodată, să fie majorate compensațiile pentru producătorii locali.

Guvernul a început anul 2022 cu majorarea accizei la produsele petroliere, având deja în decembrie o inflație de 13%, factor ce a stimulat inflația în patru luni ale anului și a creat probleme agricultorilor în perioada de semănat. Guvernul a venit iarăși cu o decizie întârziată privind compensarea accizei la motorină pentru agricultori.

Propuneri:

1. Renegocierea contractului cu „Gazprom” privind formula de preț, organizarea unui diagnostic-audit al datoriilor „Moldovagaz”, controlul cheltuielilor efectuate de „Moldovagaz” și incorporate în tariful stabilit de ANRE.

2. Diversificarea transparentă și corectă a surselor de achiziții ale gazelor naturale și a energiei electrice prin traderi calificați și nu amatori, gen „Energocom”;

3. Examinarea posibilității de înmagazinare a gazelor naturale, pentru a face rezerva necesară pentru sezonul de iarna 2022-2023;

4. Formarea Fondului de rezerva a guvernului cu produse petroliere, gaze, produse cerealiere și produse vitale necesare întru depășirea crizei.

5. Sugerez ca Guvernul să simplifice mecanismul de compensare integral al accizei la motorină pentru agricultori și să achite subvențiile aprobate în bugetul de stat într-un ritm rapid și nu prin mecanisme birocratice.

6. Organizarea de către Guvern a unui audit/diagnostic independent al întregului sistem energetic al R. Moldova atât în sectorul gazelor naturale, cât și în sectorul electroenergetic și termic. Acest audit ar evidenția riscurile existente în sectorul energetic din punct de vedere operațional și al eficienții activităților subiecților implicați. Ținând cont de lipsa de investiții în ultimii 20 de ani, care a dus la degradarea fizică și morală a utilajelor și a instalațiilor în sistemul energetic, acestea au devenit ineficiente. Concomitent s-au acumulat pierderi enorme de energie în sistem, generând costuri mari la producere, transport și distribuție, ce se reflectă în facturile de plată a consumatorilor finali.

7. Elaborarea unui concept nou privind modernizarea infrastructurii existente pentru a majora capacitățile de producere a energiei electrice și termice la CET-urile din municipiile Chișinău, Bălți și din alte localități, pentru optimizarea costurilor înalte de producere a energiei electrice și termice;

8. Construirea unor capacități de producere a energiei electrice și termice bazate pe tehnologii avansate și echipamente de rețea inteligentă, a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

9. Este necesar de accelerat potențialul intern disponibil pentru producerea energiei din surse regenerabile (a energiei electrice, a biocombustibililor, a biogazului), precum și pentru producerea energiei electrice și termice prin cogenerare de înaltă eficiență;

10. Avansarea la capitolul energie curată la prețuri accesibile în conformitate cu „Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă” adoptată la Summit-ul Organizației Națiunilor Unite (ONU), din septembrie 2015.

În concluzie, cele relatate mai sus sunt doar o parte din obiectivele care pot sta la baza unei noi Strategii a Securității Energetice a R. Moldova, care reprezintă o prioritate pentru un stat independent și constituie baza economiei naționale, care poate asigura o dezvoltare durabilă a republicii.

3. Criza Alimentară Globală care nu va ocoli R. Moldova

Banca Mondiala, FMI și alte instituții internaționale au solicitat public tuturor Guvernelor să ia măsuri urgente și coordonate pentru securitatea alimentară și au făcut un apel pentru evitarea interzicerii exporturilor de alimente și îngrășăminte (sursa Reuters). Circa 275 de milioane de oameni din toata lumea pot rămâne fără alimente.

Cum se gestionează această criză în Moldova? Cunoaștem că agricultura are o contribuție majora în PIB de circa 30%. Avem un fond de rezervă suficient pentru a face față acestor provocări?

1. Până în prezent nu am auzit ca actuala Guvernare să elaboreze o strategie a securității alimentare cu măsuri clare pe termen scurt și mediu.

2. Nu am auzit nimic despre evaluarea riscurilor privind lanțul de aprovizionare a alimentelor de prima necesitate, insuficiența ofertei față de cererea de produse.

3. Cum vor gestiona prețurile la produsele autohtone și competitivitatea preturilor față de produsele de import?

Propuneri:

1. Este necesar un angajament politic nou cu toți partenerii de dezvoltare pentru a face față acestei crize alimentare în situația actuală, începând de la producători, fermieri, lanțul de desfacere pe piața locală și exporturile de produse.

2. Guvernul să prevadă un suport financiar pentru fertilizanți în agricultură, în caz contrar prețul produselor agricole locale nu va fi competitiv cu cele din import. Ar fi cazul ca Guvernul să ofere compensații fermierilor și producătorilor pentru resursele energetice care majorează costurile producției, facilități fiscale la distribuție și alte stimulente pentru desfacerea pe piața locala și la export.

3. Să elaboreze o strategie de securitate națională nouă, având în vedere războiul din Ucraina, schimbările climaterice, riscurile din sectorul agricol.

4. Autoritățile să vină cu un plan de gestionare a riscurilor la nivel de țara și să comunice cetățenilor despre faptul că sunt în siguranță.

5. Guvernul să ne asigure că nu va fi un deficit de produse în piață și prețurile vor fi ținute la control.

Se cere investigarea de către Consiliul Concurentei a cauzelor creșterii prețurilor la uleiul de floarea soarelui pentru a înțelege dacă este o înțelegere de cartel sau o poziție dominantă a unui producător.

Sunt conștientă că acest sector necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, iar în condițiile actuale este dificil de a aloca mai multe mijloace pentru a nu periclita nivelul deficitului bugetar.

Totodată, vedem că guvernarea a obținut un suport financiar consistent din partea partenerilor de dezvoltare, dar și pe cale bilaterală în mărime de circa 1,3 mlrd dolari SUA, mijloace care Guvernul urmează urgent să le deburseze, conform procedurilor legale interne și să facă publică utilizarea acestor mijloace.

Sunt ferm convinsă că provocările existente în urma acestor crize pot fi gestionate cu prudență prin consolidarea tuturor profesioniștilor moldoveni.

Economia și crizele nu țin cont de culoarea politică, ci doar de realități!