GRAFIC Produsele agricole din R. Moldova se „mișcă GREU” spre UE? SOLUȚII CONCRETE din partea experților din România

În pofida embargourilor și a deschiderii pieței europene, produsele agricole moldovenești, comparativ cu alte mărfuri, au reușit mai puțin să avanzeze pe piața comunitară, iar specialiștii din România au prezentat mai multe soluții, reieșind din experiența prin care a trecut țara lor.

Directorul Centrului Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, a prezentat, în cadrul lansării „Raportului de stare a țării” elaborat de către Centrul „Expert-Grup”, a studiului „Exportul produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană”. Experții români au constatat că produsele agroalimentare moldovenești își fac mai greu loc pe piața europeană comparativ cu alte mărfuri, în special referindu-se la fructe, vin și carne.

Astfel, autorii studiului spun că, deși producția anuală de fructe în R. Moldova este de un milion de tone, potențialul este dublu. „Producătorii ar trebui să se orienteze către nișe de produse scumpe pe piața europeană sau occidentală, cum ar fi nuci, fructe uscate, fructe de pădure (ex. scorușul, măcieșul, păducelul). Firmele farmaceutice străine sunt interesate de fructele de pădure din Moldova, deoarece acestea sunt ecologice și există deja exemple de succes în acest sens”, se spune în analiza „Exportul produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană”.

Potrivit lui Cristian Ghinea, un exemplu de suces de conectare la lanțul valoric al exportului către UE este livrarea de nuci moldovenești decojite. Astfel, R.Moldova este pe locul patru la nivel mondial după exportul de nuci decojite, iar deficitul anual de nuci în coajă pe piața UE este de 100 de mii de tone.

De asemenea, fondurile europene și internaționale care vor susține dezvoltarea agriculturii moldovenești în următoarea perioadă ar trebui să includă un bani suplimentari pentru finanțarea investițiilor în livezi, în special în tehnologii, utilaje, consultanță. „R. Moldova ar trebui să liberalizeze și să armonizeze cu țările UE importul și folosirea speciilor noi de plante. În prezent, fermierii pot primi subvenții pentru plantarea livezilor și viilor numai cu răsad înregistrat în catalogul oficial. Lista speciilor admise este foarte mică în comparație cu UE și țările vecine”, susține Cristian Ghinea.

Astfel, expertul propune mecanismul prin care testarea și înregistrarea seminţelor noi să dureze până la doi ani, pe când testarea și înregistrarea răsadului să dureze până la 5 ani. Specialiștii din România mai spun că toate cheltuielile legate de înregistrarea răsadului trebuie să fie suportate de cel care înregistrează culturile noi.

Referitor la lispa cărnii de pe piața comunitară, autorii studiului spun că sunt mai multe cauze, cum ar fi sistemul standardelor incompatibil cu cel al UE, monopolul abtaoarelor ilegale, prelucrătorii preferă să cumpere carne din America de Sud sau din Europa, deoarece este mai ieftin.

Astfel, experții recomandă anularea progresivă a standardelor GOST, crearea unor platforme pentru parteneriate publice-private pentru aplicarea standardelor europene, tarife atractive pentru ca agenții economici să achiziționeze aceste standarde, precum și elaborarea unui mecanism ce ar permite monitorizarea procesului de implementare a standardelor europene, cu accentul pe standardele care sunt obligatorii. Reprezentanții Centrului Român de Politici Europene afitmă că acest mecanism trebuie să implice laboratoarele, organismele de certificare, inclusiv Agenţia pentru Protecţia Consumatorului.

Experții mai sunt de părere că și pentru vinurile moldovenești există căi de înlăturare a obstacolelor care nu permit acestora să se poziționeze mai comod pe piața europeană. Cel mai important este, în opinia specialiștilor, ca producătorii moldoveni să își se înregistreze producția ca denumirea de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP).

Deocamdată, în Republica Moldova sunt înregistrate „DOP” doar două mărci de vin și patru IGP. „La nivel european, sistemul de indicaţii geografice este foarte bine reglementat, iar calitatea produselor cu indicaţii geografice este recunoscută de consumatorii din UE, dat fiind că aceasta este garantată de nişte organe de stat din ţara de origine. Astfel, aceste certificări conferă plus valoare acestor produse și ele pot fi vândute la un preţ mai ridicat”, a declarat Cristian Ghinea.

Alte impedimente în accesul vinurilor pe piața europeană sunt viile prea vechi, spcificul vinului, care este dulce, în timp ce europenii preferă vinurile seci, lipsa laboratoarelor de testare a producției alcoolice și tarifele înalte, precum și lipsa standardelor europene în cazul laboratoarelor terestre.

După efectuarea analizei, experții din România spun că au constatatat un paradox care s-a conturat după ce ei au analizat exporturile de pe malul drept și stâng al Nistrului. „Chiar dacă nu-i vedem foarte entuziasmați de vectorul european, agenții economici din stânga Nistrului exportă mai multe produse agricole în UE decât partea dreaptă”, a remarcat Directorul Centrului Român de Politici Europene.

În pofida problemelor și a spectrului larg de acțiuni care trebuie de implementat pentru a cuceri piața europeană cu produsele agricole moldovenești, Cristian Ghinea spune că producătorii trebuie să fie siguri că această piață este plină de oportunități.