Witkoff spune că Putin acceptă participarea Europei la negocierile pentru Ucraina, dar Kremlinul nu confirmă

Vladimir Putin a acceptat joi să le permită reprezentanților europeni să participe la următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff. Liderul rus a afirmat însă, într-o manieră ironică, că Washingtonul trebuie să se consulte cu aliații europeni pentru a afla dacă aceștia doresc pace sau război în Ucraina.

După întâlnirea cu Putin, la Kremlin, trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus că oficialii europeni vor lua parte la următoarea rundă de discuții privind încheierea războiului dus de Moscova în Ucraina. Totuși, există indicii că negocierile s-ar putea îndrepta spre un impas.

Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri și a acuzat-o că este „parte la război”, deoarece susține Ucraina. Putin s-a declarat, de asemenea, ferm împotriva planurilor elaborate de europeni și de administrația Trump pentru garantarea securității Ucrainei după război.

„europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esenţial - ei sunt partenerii noştri şi este important ca ei să fie implicaţi”, a declarat Witkoff reporterilor la Moscova. Emisarul a călătorit acolo împreună cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a se întâlni cu Putin.

Cu toate acestea, după discuția de joi cu liderul rus, nu este clar cine ar putea participa la viitoarele negocieri și nici în ce format s-ar putea desfășura acestea.

La conferința de presă organizată după plecarea emisarilor americani din capitala Rusiei, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, nu a confirmat în mod explicit că Rusia va negocia la aceeași masă cu o delegație europeană.

„Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, aşa cum a declarat preşedintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Ușakov, arătând mult mai puțin entuziasm decât Witkoff față de discuțiile multilaterale. „Până acum, toate acţiunile lor concrete indică cea de-a doua opţiune”, a adăugat consilierul.

Joi, pe pista Aeroportului Vnukovo, în timp ce se pregăteau să plece din Moscova, Kushner a descris discuțiile cu Putin drept productive. „Cred că, în ansamblu, au fost discuţii foarte ample şi detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuţii multilaterale”, a spus el.

Cei doi emisari americani au ajuns la Kremlin direct de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Acolo au condus primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni. Separat, negociatorii americani s-au întâlnit la Abu Dhabi cu echipa ucraineană și cu oficiali europeni.

Garanții de securitate sub semnul întrebării

Deși Putin i-a primit joi pe emisarii lui Trump în capitala Rusiei, el pare să-și fi menținut poziția fermă privind un acord de securitate postbelic pentru Ucraina. Liderul rus a respins categoric ideea desfășurării în țară a unor trupe europene care să participe la misiuni de menținere a păcii.

„Încă de la început, am afirmat că prezenţa trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat Putin. „Europenii sunt conştienţi de acest lucru. Şi ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfăşura imediat trupe în Ucraina?” - a comentat Putin aparent iritat. „Ce înseamnă asta?”, a continuat Putin. „Pentru noi, aceasta constituie o ţintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a ameninţat liderul de la Kremlin.

După întâlnirea din Alaska dintre Trump și Putin, din august 2025, liderii europeni s-au grăbit să ajungă la Casa Albă. La acea întrevedere, președintele SUA părea pe punctul de a face concesii majore în detrimentul Ucrainei. Ulterior, europenii au convenit asupra unui plan de securitate postbelic considerat acceptabil pentru Kiev.

Planul prevedea ca Statele Unite să ofere sprijin aerian și de informații. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de țări, pe care nu le-a numit, s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistițiu, inclusiv prin trimiterea unei „forțe de garantare” în Ucraina.

Witkoff afirmase atunci că Trump era pregătit chiar să ofere Ucrainei protecție directă, asemănătoare angajamentului SUA de a apăra aliații din NATO.

„Statele Unite sunt potenţial pregătite să ofere garanţii de securitate în temeiul articolului 5, dar nu din partea NATO, ci direct din partea Statelor Unite şi a altor ţări europene”, a declarat Witkoff într-un interviu televizat, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO. Potrivit acesteia, un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Putin a respins însă toate aceste propuneri, iar ritmul războiului dus de Rusia nu a încetinit niciodată.

O nouă arhitectură de securitate europeană?

Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că Statele Unite sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană.

Afirmațiile i-au alarmat pe unii europeni, deoarece reiau argumentele Rusiei de la sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, înainte ca Putin să ordone invazia pe scară largă a Ucrainei. La acea vreme, oficialii ruși susțineau că securitatea țării lor este amenințată de Ucraina și de extinderea NATO spre est. Președintele american de atunci, Joe Biden, a respins categoric aceste afirmații.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin. Ei au subliniat că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc numai după declararea unui armistițiu în Ucraina și înghețarea luptelor de-a lungul actualelor linii ale frontului.

O delegație de oficiali europeni de rang înalt, inclusiv reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii și Italiei, s-a deplasat la Abu Dhabi, dar membrii acesteia nu au participat la discuțiile cu Rusia. Principalul negociator al Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”.

Unii lideri europeni s-au întrebat dacă participarea la discuții ar putea aduce rezultate utile. „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa a avut o arhitectură de securitate europeană funcţională până când aceasta a fost mai întâi subminată treptat şi, în cele din urmă, distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa.

Costa va prezida vineri, la Dublin, o reuniune a celor 27 de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene. „Orice discuţie viitoare pe această temă trebuie să ţină cont de acest aspect”, a punctat el.

Avertismentul lui Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe susținătorii europeni ai țării sale că Statele Unite și Rusia discută deja despre această chestiune. Zelenski a afirmat că în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi s-a vorbit „mult despre garanţii de securitate” și că „Europa trebuie să acorde cu adevărat atenţie acestui aspect”.

„Când americanii şi ruşii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar desprE Ucraina”, a avertizat Zelenski joi. „De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia, iar noi considerăm această abordare puţin ciudată”, a subliniat el.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a spus că Europa este atrasă într-o „capcană” prin discuțiile despre alegerea unui emisar și despre arhitectura de securitate a continentului, în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a afirmat că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziția NATO și că aceasta este cea mai recentă „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat Michal reporterilor. „Problemele europene ţin de competenţa Uniunii Europene şi a NATO şi nu trebuie discutate cu Rusia”, a subliniat premierul estonian.

Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a mai spus că Putin va continua discuțiile cu Trump despre războiul din Ucraina, în cadrul unei întâlniri programate pentru săptămâna viitoare, în China.

„Rusia este pregătită să înceapă imediat discuţii, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus Ușakov. „Actualul sistem de securitate european nu funcţionează şi sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securităţii indivizibile, pe care Rusia şi Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a punctat consilierul lui Putin.

Cererile Kremlinului de a avea o influență mai mare asupra aranjamentelor de securitate din Europa nu sunt noi. La începutul anului 2021, Rusia și-a prezentat lista de solicitări sub forma unor ultimatumuri adresate Statelor Unite și NATO. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruși au insistat în repetate rânduri că nu plănuiesc o invazie.

Ucraina avertizează de multă vreme că, fără garanții de securitate susținute de puterea militară occidentală, va rămâne vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Rusia a insistat însă ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

Europa, o oaie neagră pentru Putin

Experții spun că există o diferență majoră între așteptări. „Putin doreşte o delimitare faţă de Europa şi stabilirea unei relaţii complet diferite cu aceasta faţă de cea pe care o are în vedere Europa”, a declarat politologul rus Vladimir Pastuhov.

„Europa nu este pregătită să se alăture negocierilor cu o agendă care să prezinte interes pentru Moscova”, a adăugat Pastuhov. „Moscova nu doreşte astfel de discuţii şi nu vrea ca acestea să-i afecteze relaţia cu SUA sau conflictul cu Ucraina. De aceea ţine Europa la distanţă”, a explicat expertul.

În declarațiile sale de joi, Putin le-a spus lui Witkoff și lui Kushner că ar dori ca aceștia „şi administraţia americană în ansamblu să colaboreze cu aliaţii lor europeni, astfel încât aceştia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc - pace sau război în Ucraina”.

Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, oficialii ruși au prezentat Europa drept principalul obstacol în calea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă în privința revendicărilor teritoriale și a altor cereri ale Rusiei. Anterior, Moscova descrisese administrația Biden drept obstacolul principal, în timp ce îl considera pe Trump mai maleabil.

După ce administrația Trump a oprit în mare parte finanțarea directă din partea SUA și ajutorul militar pentru Ucraina, guvernele europene au intervenit și au devenit principalii furnizori de sprijin economic și militar. Acestea au ajutat Kievul să se apere împotriva atacurilor rusești continue.

„Vor urma şi alte întâlniri, în cadrul cărora va deveni cu siguranţă şi mai evident că, având în vedere atitudinea constructivă a Rusiei şi a SUA, problema se reduce exclusiv la poziţia UE, de care Kievul depinde în totalitate”, a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev, comentând rezultatele discuțiilor de la Abu Dhabi.

Pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, Moscova vede o oportunitate „care ar putea aborda ceea ce numeşte «cauzele profunde» ale războiului”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, într-o postare pe X. „Kremlinul consideră că merită să urmărească această oportunitate, chiar dacă aşteptările sale pentru această rundă de negocieri sunt reduse”, a spus Stanovaya. „Dacă negocierile eşuează, Rusia este pregătită să continue lupta până când se va ivi o altă oportunitate”, a adăugat ea.