Putin își menține cererile și propune o misiune umanitară la Kostiantînivka

Vladimir Putin a declarat joi că ramane ferm pe poziții în privința cerințelor sale maximaliste pentru încheierea conflictului din Ucraina. Totodată, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu emisarii lui Donald Trump, el a propus un armistițiu temporar într-un oraș important de pe linia frontului.

Jared Kushner și Steve Witkoff au fost primiți la Moscova de președintele rus, după care au plecat de la Kremlin spre sfârșitul după-amiezii. Ei urmau să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, în ultima etapă a demersurilor de după negocierile ucraineano-ruse de la Abu Dhabi, desfășurate sub egida Washingtonului.

Moscova promovează discuții axate în primul rând pe ampla problemă a securității europene, după modelul „Ialta şi Potsdam”, cu referire la conferințele din 1945 dintre URSS și puterile occidentale privind împărțirea Europei de după război.

Kievul și susținătorii săi europeni resping redistribuirea zonelor de influență între Washington, Moscova și Beijing. Aceștia cer ca negocierile să urmărească, înainte de toate, încheierea conflictului care durează de peste patru ani.

La sosirea sa la Dublin, miercuri, Volodimir Zelenski a declarat că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru încheierea unui armistițiu înainte de 2027.

În fața emisarilor americani, președintele rus a reiterat cererile Moscovei privind teritoriile a căror anexare o revendică Rusia. El a subliniat din nou că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”.

Steve Witkoff și Jared Kushner au cerut, la rândul lor, Rusiei să le permită europenilor să participe direct la negocieri, însă Moscova continuă să respingă această posibilitate.

„INACCEPTABIL”

Într-un schimb amplu de opinii cu emisarii lui Donald Trump, Vladimir Putin a respins posibilitatea creării unor „zone gri” sau demilitarizate în apropierea liniei frontului.

Rusia controlează în prezent puțin peste 19% din teritoriul ucrainean și revendică, din 2022, anexarea a patru regiuni pe care nu le stăpânește în întregime: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Kievul și comunitatea internațională resping această anexare.

Liderul rus a calificat drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfășurării de trupe străine în Ucraina, măsură cerută de Kiev drept garanție de securitate împotriva reluării conflictului.

„Europenii ştiu acest lucru şi ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfăşura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat el.

Reprezentanții americani au pledat însă pentru includerea europenilor în negocieri. „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner.

Miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat ceea ce a descris drept o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în privința participării Europei.

La încheierea discuțiilor, șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat că „persistă divergenţe importante”.

Din partea Rusiei, șeful delegației Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua. Ulterior, el a afirmat că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condiţiile” sale și că nu vede „posibilităţi” pentru „schimburi” de teritorii.

O NOUĂ MISIUNE UMANITARĂ?

Joi, Vladimir Putin a propus organizarea unei operațiuni „umanitare” în orașul ucrainean Kostiantînivka, aflat în centrul luptelor din regiunea Donețk, în estul țării.

„Să facem ceva similar cu ceea ce am făcut” la Oleşkî, a continuat el, referindu-se la orașul ucrainean din regiunea Herson, aflat sub control rusesc. Acolo a avut loc recent o operațiune umanitară susținută de prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.

Operațiunea de la Oleşkî a permis evacuarea civililor prinși în focul încrucișat dintre armatele rusă și ucraineană. Pentru aceasta, părțile beligerante au respectat timp de câteva zile un armistițiu local, respectat de ambele tabere, fapt considerat excepțional.

În cele două zile de discuții directe de la Abu Dhabi — primele după mai bine de opt luni — rușii și ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri. Numărul acestora urmează să fie precizat.

În paralel, Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, iar în cursul nopții o persoană a fost ucisă la Kiev.

Joi, președintele ucrainean a semnalat și noi restricții, impuse de câteva zile, privind utilizarea sistemului de comunicații militare prin satelit Starshield al companiei americane SpaceX. Restricții similare au afectat deja armata ucraineană în luna octombrie.

La Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, un militar rus a fost ucis joi în urma exploziei unei mașini. Cauza deflagrației nu era cunoscută deocamdată.

Ofensiva rusă de amploare din Ucraina, lansată în februarie 2022, a devastat țara și a provocat sute de mii de morți de ambele părți. Conflictul a devenit cel mai sângeros din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Pozițiile celor două tabere rămân, oficial, foarte îndepărtate. Moscova cere, în special, retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, în est, însă Kievul refuză să părăsească această regiune fortificată.