EXPERȚII au analizat raportul „Kroll” și propun SOLUȚII pentru BEM, BS și UB. LICHIDAREA nu este luată în calcul

Potrivit analizei semnate de Adrian Lupușor, Vladislav Gribincea și Alexei Buzu, volumul creditelor, plus dobânzile aferente presupuse a fi frauduloase se ridică, conform raportului „Kroll”, la 18 miliarde de lei, iar ingineriile financiare efectuate la aceste trei bănci au avut drept scop extragerea frauduloasă a lichidităților din băncile respective.

Citiți și Cei vizați în raportul „Kroll” comentează investigația: „Sunt istorii detective”

„Trebuie să remarcăm totuși că această criză de la BEM, BS și UB nu a reușit să devină și o criză a întregului sistem bancar”, susțin experții.

Potrivit „Expert-Grup”, criza de la cele trei bănci „nu ar fi fost posibilă dacă instituțiile responsabile de stabilitatea financiară din țară ar fi acționat prompt și eficient, în condițiile în care BNM, Consiliul Suprem de Securitate, Ministerul Finanțelor erau familiarizate cu tranzacțiile care aveau loc la aceste trei instituții”.

În același timp, schimbările obscure în structura acționariatelor BEM, BS și UB au fost posibile, deoarece legislația nu prevede restricții pentru achiziționarea acțiunilor băncilor comerciale din contul împrumuturilor din partea companiilor off-shore.

Citiți și Raportul „Kroll” // UNDE sunt astăzi banii de la BEM, Banca Socială și Unibank

„De asemenea, managementul fraudulos de la cele trei bănci a fost posibil din cauza ineficienței mijloacelor de penalizare a persoanelor cu funcții-cheie din aceste bănci. Asta deși în 2014 au fost introduse în Codul Penal unele prevederi privind gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii și alte încălcări specifice sistemului bancar. Totuși, penalitățile rămân destul de blânde în raport cu magnitudinea delapidărilor care pot avea loc”, constată experții.

Pentru a depăși criza de la băncile menționate, cei trei autori ai analizei recomandă eliminarea oricărei posibilități prin care companiile off-shore să poată interacționa cu băncile comerciale, prin interzicerea deținerii acțiunilor bancare de către companiile respective, a achiziționării acțiunilor bancare din contul împrumuturilor de la companiile off-shore, gajării acțiunilor bancare companiilor off-shore etc.

De asemenea, este necesară elaborarea unor mecanisme legale care ar identifica mai eficient acțiunile concertate a acționarilor, asigurarea independenței profesionale și protecției personale a funcționarilor Băncii Naționale a Moldovei care sunt responsabili de actul de regulator, pentru a-și putea exercita eficient atribuțiile, precum și fortificarea independenței BNM pentru a preveni imixtiunile politicului în activitatea băncii.

„Acest lucru trebuie efectuat prin eliminarea posibilității judecătoriilor de a suspenda deciziile BNM – lucru care în primul rând contravine bunelor practici internaționale, dar și care creează premise pentru imixtiuni din afară în vederea blocării activității de reglementare”, susțin experții.

Citiți și COINCIDENȚE SURPRINZĂTOARE în cazul off-SHOR-urilor implicate în furtul de la BEM

Printre recomandările specialiștilor se numără și efectuarea periodică a auditului extern la BNM, eficientizarea comunicării dintre principalele instituții responsabile de stabilitatea financiară a țării: BNM, CNPF, Ministerul Finanțelor, Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară și Consiliul Suprem de Securitate.

Anterior, atât premierul Chiril Gaburici, cât și spicherul Andrian Candu s-au pronunțat pentru lichidarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și a Unibank. Potrivit acestora, băncile generează doar pierderi.