Cum a motivat Curtea Constituțională decizia privind limba română

Curtea Constituțională a prezentat partea motivantă a hotărârii din 5 decembrie curent, când magistrații au decis că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova prevalează asupra Constituției și au considerat necesară modificarea articolului 13 din Constituție pentru ca limba română să devină limba de stat a R. Moldova.

Magistrații au motivat că Declaraţia de Independenţă este actul juridic prin care independenţa Republicii Moldova a fost exprimată şi în care sunt reflectate aspiraţiile poporului.

„Anume Declaraţia de Independenţă, reflectând deciziile politice fundamentale, este conştiinţa naţională şi defineşte „identitatea constituţională” a Republicii Moldova. Astfel, în enumerarea din Declaraţia de Independenţă sunt incluse elementele care au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia: aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, identitatea lingvistică, democratizarea, statul de drept, economia de piaţă, istoria, normele de morală şi de drept internaţional, orientarea geopolitică europeană, asigurarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv persoanelor aparţinând grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase”, se spune în decizia Curții Constituționale.

Magistratul Aurel Băieșu a avut o opinie separată și a motivat că nu există temei de a acorda o valoare juridică superioară Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie.

„Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova oricum, prin natura sa, ar avea valoare de text constituţional, deoarece reprezintă expresia majoră a voinţei poporului de a construi şi trăi într-un stat liber şi independent, voinţă care predetermină necesitatea adoptării Constituţiei şi îl leagă pe constituant de idealurile, principiile şi valorile Declaraţiei. Din acest considerent, Curtea reţine că Declaraţia de Independenţă este elementul originar, intangibil şi imuabil al blocului de constituţionalitate… Având în vedere că ambele acte au apărut în urma unei mişcări politice comune, într-un interval de timp scurt, sunt bazate pe aceleaşi valori, proclamă aceleaşi principii, stabilesc temeliile instituţiilor statale fundamentale, nu există nici un temei de a acorda o valoare juridică superioară Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie”, consideră Aurel Băieșu.

Totodată magisratul a precizat că legile și hotărârile Parlamentului de asemenea fac parte din blocul de constituționalitate și nu trebuie ignorate. „Prin Legea nr. 3464 din 31 august 1989 legislatorul a statuat că limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este limba moldovenească”… Curtea nu a fost îndreptăţită să acorde valoare superioară textului Declaraţiei, în care sintagma „limba română” doar se menţionează, în raport cu prevederile altor texte în care de facto se decretează ca limbă de stat – limba moldovenească… Astfel, recunoaşterea superiorităţii Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie este imposibilă în virtutea principiului lex superior derogat legi inferiori (legea superioară are prioritate faţă de legea inferioară)”, explică magistratul Aurel Băieșu.

Amintim că decizia Curții Constituționale a fost dur criticată de opoziție, dar și de unii deputați democrați. Președintele fracțiunii PD Marian Lupu a propus organizarea unui referendum în cadrul căruia cetățenii să fie întrebați care să fie denumirea limbii de stat – moldovenească sau română.