Alegerile din SUA slăbesc poziția lui Trump în Congres, dar îi lasă mână liberă în politica externă

Pierderile categorice suferite de Partidul Republican la urne în această săptămână l-au lăsat pe președintele Donald Trump într-o poziție slăbită la Washington. El se va confrunta cu o supraveghere legislativă mai strictă și cu o analiză mai atentă a agendei sale. În politica externă, însă, ar putea rămâne neclintit.

Chiar dacă legislatorii democrați vor încerca să-l țină în frâu pe președintele republican după ce vor prelua controlul asupra Congresului, Trump va păstra o marjă largă de acțiune pentru a-și urmări obiectivele pe scena mondială în ultimii doi ani ai mandatului. Acestea vizează Iranul și Israelul, dar și Ucraina și China.

Analiștii consideră că întrebarea centrală este dacă Trump se va simți umilit de rezultatul slab al partidului său la alegerile de marți sau dacă, dimpotrivă, va fi încurajat să ia măsuri mai drastice pentru a-și construi moștenirea în relațiile SUA cu prietenii și adversarii.

Cea mai urgentă problemă este războiul fără ieșire împotriva Iranului. Trump a recunoscut miercuri că acest conflict a contribuit la pierderea de către partidul său a ambelor camere ale Congresului. El a insistat, totuși, că nu regretă atacul asupra Republicii Islamice și că era esențial să împiedice Teheranul să obțină o armă nucleară, deși Iranul susține că nu urmărește acest lucru.

Rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului a arătat reacția negativă a alegătorilor după opt luni de conflict, care au dus la creșterea prețurilor la benzină în SUA și la scăderea cotei de popularitate a președintelui.

Democrații i-au acuzat pe republicani că au cedat prerogativa Congresului de a declara război și i-au oferit lui Trump mână liberă pe plan internațional. Criticile vizează nu doar acțiunile împotriva Iranului, ci și abordarea războiului Rusiei în Ucraina, politica tarifară, capturarea președintelui Venezuelei și atacurile mortale asupra unor nave în largul Americii Latine.

UȘOR DE SPUS, GREU DE FĂCUT

Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a declarat miercuri reporterilor că mandatul partidului său este de a pune frână „haosului creat de Trump atât pe plan intern, cât şi pe plan extern” și de a pune capăt războiului cu Iranul.

Acest obiectiv este mai ușor de enunțat decât de realizat, având în vedere marja largă de manevră de care președinții au dispus de multă vreme în politica externă și în operațiunile militare.

„Un Congres democrat are capacitatea de a bloca agenda legislativă internă a lui Trump, dar nu are prea multe posibilităţi de a-l împiedica pe preşedinte să-şi exercite puterile de comandant suprem”, a declarat William Wechsler, director senior al programelor pentru Orientul Mijlociu la Atlantic Council.

Principalele instrumente ale democraților ar putea fi anchetele, audierile de confirmare a candidaților propuși de Trump și autoritatea de a restricționa finanțarea operațiunilor sale externe. Analiștii spun însă că influența acestora va fi limitată.

Întrebată despre implicațiile alegerilor, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, nu a răspuns direct, dar a declarat: „Preşedintele Trump a restabilit efectiv puterea Americii pe scena mondială... Preşedintele va continua să colaboreze cu oricine pentru a pune America pe primul loc şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale familiilor din întreaga ţară, iar deciziile sale de politică externă nu au fost niciodată motivate de considerente politice”, a asigurat ea.

CONFRUNTAT CU STATUTUL DE „LAME-DUCK”

Președinții care ajung în faza de „lame-duck” („raţă şchioapă”, expresie pentru politicienii rămaşi fără pârghii politice - n.r.), când nu mai pot candida din nou și își văd influența internă diminuată, se concentrează adesea asupra afacerilor internaționale. Mulți analiști se așteaptă ca Trump să procedeze la fel.

Unii experți avertizează însă că impulsivitatea lui Trump ar putea provoca o instabilitate și mai mare în Orientul Mijlociu sau ar putea declanșa conflicte în alte regiuni. Cuba ar putea fi una dintre țintele posibile: insula condusă de comuniști a fost supusă unui blocaj petrolier și amenințată în repetate rânduri de președinte.

„Dacă este provocat şi pus la colţ”, spune Laura Blumenfeld, analist de politică externă la Universitatea Johns Hopkins, „Trump ar putea alege să-şi exercite puterile prezidenţiale prin utilizarea unilaterală a forţei în străinătate”.

În privința Iranului, Trump are mai multe opțiuni: să lanseze o nouă rundă de atacuri aeriene, să caute o soluție negociată sau să mențină statu-quoul. Ultima variantă ar prelungi un impas tensionat, care ține prețurile globale la energie la un nivel ridicat și îi menține în alertă pe vecinii din Golf.

Liderii iranieni s-au bucurat pe plan intern de ceea ce consideră a fi umilirea lui Trump. Cu toate acestea, persoane din Washington familiarizate cu procesul decizional spun că președintele ar putea recurge în continuare la acțiuni militare. O sursă a afirmat că Trump nu mai are nimic de pierdut din punct de vedere politic în acest moment.

Sina Toossi, specialist în Iran la Centrul pentru Politică Internațională din Washington, a declarat: „Escaladarea nu oferă o cale clară către victorie şi riscă să agraveze tocmai nemulţumirile economice care i-au determinat pe alegători să-i pedepsească pe republicani”.

O revenire la ostilități majore ar putea alimenta și mai mult disensiunile din mișcarea MAGA a lui Trump. Un număr tot mai mare de susținători sunt nemulțumiți că acesta și-a încălcat promisiunea din campania electorală din 2024 de a evita intervențiile în străinătate.

Miercuri, vicepreședintele JD Vance s-a distanțat de politica lui Trump față de Iran. El a pus la îndoială dacă aceasta merită costurile implicate și a acuzat-o că a contribuit la înfrângerea electorală zdrobitoare a republicanilor.

DEMOCRAȚII VIZEAZĂ POLITICILE PRIVIND UCRAINA ȘI ISRAELUL

După ce vor prelua controlul asupra Congresului în ianuarie, democrații vor încerca, de asemenea, să relanseze sprijinul pentru Ucraina. Țara se află sub presiunea lui Trump în timp ce se confruntă cu invazia rusă, care durează de peste patru ani și jumătate.

Democrații speră să convingă mai mulți republicani să susțină aprobarea unui nou ajutor pentru Ucraina și să formeze o majoritate capabilă să reziste unui veto al lui Trump, care a oprit asistența directă.

Decizia lui Trump de a ridica sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină a stârnit critici, inclusiv din partea unor republicani. Măsura a întărit impresia că acesta se apropie tot mai mult de Moscova.

În același timp, democrații vor să folosească noua lor putere pentru a începe repararea relațiilor cu aliații europeni și cu Canada. Analiștii spun însă că aleșii nu vor putea, singuri, să recâștige încrederea guvernelor afectate de tarifele și tacticile de presiune ale lui Trump.

Este de așteptat ca Trump să se confrunte și cu un Congres mai puțin favorabil Israelului decât oricând. Unii republicani pun deja sub semnul întrebării sprijinul tradițional al partidului lor pentru cel mai apropiat aliat al Washingtonului din Orientul Mijlociu.

Mulți dintre candidații democrați care au câștigat sunt progresiști și au făcut campanie împotriva ajutorului militar acordat Israelului și a războiului americano-israelian împotriva Iranului. Ei intenționează să facă presiuni pentru încetarea asistenței anuale de miliarde de dolari.

În ziua alegerilor, Trump a anunțat că acest ajutor va fi oprit la sfârșitul anului, deși nu este clar dacă are autoritatea legală necesară.

Campania militară a Israelului în Gaza, sprijinul acordat de prim-ministrul Benjamin Netanyahu lui Trump și Partidului Republican, precum și valul de violențe al coloniștilor din Cisiordania ocupată erodaseră deja zeci de ani de sprijin bipartizan.