Comratul învaţă lecţia nenorocirilor din Doneţk şi Luhansk

Prezentul continuu

La începutul săptămânii trecute, o secvenţă tocmai bună de filmele de acţiune s-a derulat în Adunarea Populară de la Comrat. Crema politică a Găgăuziei s-a încăierat şi a boxat ca în cartierele rău famate.

Acuzaţii de separatism

În mass-media de la Chişinău mai stăruie confuzia în legătură cu motivele incidentului. Ciomăgeala dintre găgăuzi este tratată cu accent pe latura spectaculară, adevăratele motive pierzându-se în ceaţa unor detalii minore, chit că ipotezele nu lipsesc.

Unii afirmă că la mijloc ar fi o reglare de conturi în stil mafiot. Alţii pretind că e vorba de nişte conflicte derizorii între nişte bărbaţi peste măsură de irascibili.

Se invocă şi nişte cauze politice. Însă acestea se pare că sunt subestimate sau chiar neglijate.

Or, la Comrat totul a început cu reproşuri politice adresate demnitarilor din prima mână. Chiar în debutul şedinţei, consilierul local Grigore Morar a lansat critici acide la adresa spicherului Dmitri Constantinov. Fusese vizat şi guvernatorul Mihail Formuzal.

Alocuţiunea lui Morar a provocat un adevărat vacarm. Mai multe voci au cerut demisia preşedintelui Adunării Populare, alţii, dimpotrivă, doreau să fie restabilită ordinea.

Lucrurile au degenerat în momentul în care fostul preşedinte al raionului Vulcăneşti, Serghei Cernev, a sărit peste masa prezidiului şi l-a lovit cu pumnul în faţă pe Constantinov. Şi cum cea de-a doua ţintă a nemulţumirilor era guvernatorul Mihail Formuzal, başcanul, aflat în preajmă, s-a ales şi el cu un picior în plină figură.

Imediat s-a instalat haosul, iar jurnaliştii au fost evacuaţi din sală. Martorii oculari relatează de la faţa locului că balamucul n-a încetat odată cu retragerea presei. Deputaţii locali s-au înjurat ca la uşa cortului şi s-au îmbrâncit minute bune.

Curios este faptul că motiv de gâlceavă părea să fie nu bugetul, nu banii, nu antipatiile sau duşmăniile mai vechi, ci separatismul. Formuzal, Constantinov şi susţinătorii acestora au fost acuzaţi că umblă din sat în sat şi incită spiritele, îndemnând lumea să susţină un eventual act de independenţă care, zice-se, ar putea fi votat după 28 iunie.

Cu figuri de judo

Astfel, oricum am întoarce-o, e vorba de un conflict politic, totuşi, nu de resentimente personale, după cum lăsa să se întrevadă Dumitru Diacov. Trebuia să se întâmple ceva ieşit din comun ca un cogeamite bărbat trecut de prima tinereţe să dea picioare cu figuri de judo.

Deputaţii erau extrem de neliniştiţi de spectrul nesupunerii la care îndeamnă guvernatorul şi preşedintele Adunării Populare. Primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, confirmă, într-un interviu pentru „Europa Liberă”, că membrii Adunării Populare le-au imputat lui Formuzal şi Constantinov instigarea la separatism.

Potrivit deputatului PLDM de etnie găgăuză din Parlamentul de la Chişinău, Piotr Vlah, aflat la faţa locului, oamenii lui Formuzal şi Constantinov desfăşoară o adevărată campanie secesionistă în teritoriu. Ei le spun locuitorilor că, după ce Chişinăul va semna Acordul de Asociere cu UE, Găgăuzia ar trebui să declare că se desprinde de Republica Moldova.

Cheamă găgăuzii la război

Şi de parcă asta nu-i destul, guvernatorul şi preşedintele Adunării Parlamentare cheamă lumea să construiască baricade şi să instaleze blocuri la intrare în autonomie. Atenţie! Lumea este invitată nu la miting, ci la război!

„Anume acest lucru i-a provocat pe deputaţi să iniţieze demisia conducerii Adunării Populare, consideră P. Vlah. Deputaţii găgăuzi au dorit să afle cât timp poate fi tulburată populaţia? Am obţinut autonomia fără o picătură de sânge şi noi nu dorim ca în autonomia noastră să se întâmple ceea ce a păţit regiunea Doneţk”.

Se vede cu ochiul liber că Moscova încearcă să repete în sudul Republicii Moldova scenariul din estul Ucrainei. Se provoacă o insurecţie, iar fitilul este aprins de Formuzal şi Constantinov, care acţionează deschis ca nişte agenţi de influenţă ai Kremlinului.

Noi am avertizat încă în zilele referendumului clandestin de la începutul anului că se coace ceva în Găgăuzia. Ulterior, am arătat că Rusia a testat de fapt la Comrat secesiunea Crimeii.

Şi iată că lucrurile au ajuns prea departe, de vreme ce până şi unii deputaţi locali şi foşti adepţi ai lui Formuzal ori Constantinov s-au revoltat. Lumea vede ce se întâmplă în Ucraina şi se teme că dezastrul din Slaviansk sau Kramatorsk va ajunge şi la Comrat.

Acest fapt dovedeşte că treptat găgăuzii învaţă lecţia ucraineană. Trag nişte concluzii din înfrângerea Rusiei care n-a izbutit să pună în aplicare proiectul Novorusia. N-a ajuns la frontiera de sud a Republicii Moldova şi la gurile Dunării pentru a face joncţiune cu elementele separatiste din Tiraspol şi Comrat.

S-au trezit şi s-au îngrozit

De ce să ne ascundem după deget? Putin îşi propunea să dezmembreze Ucraina, iar noul stat satelit al Rusiei urma să înglobeze, în afară de cele şase-şapte regiuni ucrainene, şi două teritorii moldoveneşti din estul şi sudul republicii.

Şi cum planul Kremlinului a căzut, efectele descurajante ale eşecului îşi spun deja cuvântul nu doar în Donbas, unde teroriştii au cerut marți pace, ci şi prin părţile noastre. Până şi unii dintre cei luaţi de valul propagandei ruse s-au trezit şi s-au îngrozit.

Toate acestea nu înseamnă însă că dezmeticirea persoanelor atrase în jocul provocator al Moscovei trebuie lăsată la voia întâmplării. Experienţa Ucrainei demonstrează o dată în plus că un stat slab pierde pe mâna lui.

Este nevoie ca instituţiile care au obligaţia să apere ordinea constituţională să acţioneze hotărât. Cei care s-ar apuca să rupă bucăţi din teritoriul naţional, precum nişte hoţi, trebuie să ştie şi să vadă că vor plăti pentru faptele lor ilicite.