„Cei frumoși și blestemați”

Cuplu de legendă // Francis Scott Fitzgerald și Zelda

Erau fermecători și frumoși, ceea ce le-a făcut iubirea dramatică. Ea - plină de energie, în căutarea permanentă a independenței, el - dornic de recunoaștere pe plan profesional. Întruparea triumfului și a tragediei - iubire în care boala și banii și-au spus cuvântul.

Mari scriitori ai sec. XX

Era caracterizat ca un ins cu daruri excepționale, atras către o viață autodestructivă.Marea lui dorință era să se îmbogățească din scris.A avut o relație de prietenie cu Hemingway. S-au cunoscut când Fitzgerald se bucura de faima romanului „Cealaltă parte a Paradisului”. Hemingway era încă un scriitor obscur. După ce Hemingway a început să-și consolideze reputația de mare scriitor, relația lor s-a răcit.

Cuplu excentric

Încă din copilărie, Zelda a manifestat o poftă de viață ieșită din comun. Întâlnirea cu Scott are loc într-un club de muzică country. Se căsătoresc în 1920. Timp de 10 ani au avut o viață de rock-staruri - viață dezordonată, cu petreceri continue. Dornici de popularitate, mereu încântători, s-au distrus unul pe altul în încercarea de a avea tot, de a fi tot. S-au provocat și s-au întrecut în neglijențe, abuzuri și gesturi scandaloase.Nu țineau cont de gura lumii, s-au despărțit de nenumărate ori, însă nu au putut să se rupă definitiv unul de celălalt.

Lume fascinantă prăbușită

Mariajul continuă în declin. Conform apropiaților, cei doi deveniseră dependenți de băutură, Scott neconsiderând asta o patimă, ci mai degrabă „un prieten”, numit „inspirație”. Discuțiile interminabile provocate de lipsa banilor și a băuturii în exces încep să o deranjeze pe Zelda. Ea vrea independență, astfel începe să picteze și să scrie. Soțul îi este un critic aspru, lucru care o demoralizează. A fost mereu o femeie admirată, se simțea în stare să-l lase pe Scott și să înceapă o viață nouă.

„Acordă-mi acest vals”

Nu a făcut asta, deși a început să aibă probleme de sănătate, încercând chiar să se sinucidă. Zelda voia libertate, dar nu a reușit s-o obțină fiind mereu legată de Scott. Boala i s-a declanșat, deoarece nu-i simțea sprijinul, pentru că era nemulțumit mereu de ea. Zelda avea momente în care își revenea, dar când începeau crizele, stările degradante o duceau spre suicid.

„Acordă-mi acest vals”este unicul roman terminat de Zelda. L-a scris în mai puțin de două luni, într-o perioadă complicată, în care fusese spitalizată într-o clinică psihiatrică și diagnosticată cu schizofrenie. E o carte proaspătă, în contrast cu perioada întunecată în care a fost scrisă.Un roman cu mult detaliu autobiografic orientat către căutările de sine ale unei femei, alter-egoul Zeldei, care speră să-l găsească în balet.

Sfârșit tragic și banal

Îngropat în datorii, Scott află că suferă de tuberculoză. Problema sa reală, însă, era inima foarte slăbită. Moare în urma unui atac de cord la doar 44 de ani.

Zelda a fost devastată la aflarea veștii, dar nu a avut puterea să meargă la înmormântarea soțului și s-a internat iarăși într-un spital psihiatric. La opt ani depărtare de la decesul lui, moare într-un incendiu izbucnit la bucătăria spitalului în care era internată.